Citești
Stresul, o epidemie silentioasa

Stresul, o epidemie silentioasa

Revista Psychologies

Esti stresat? Sunt sanse mari sa raspunzi afirmativ, ca majoritatea romanilor si europenilor. Stresul este pe cale sa devina o boala de masa. Pentru a constientiza efectele sale, am stat de vorba cu doamna doctor Luiza Spiru, presedinte al Fundatiei „Ana Aslan International“, care ne-a oferit explicatiile urmatoare.

 

Stresul este un agresor, un destabilizator al echilibrului. Viata nimanui nu este ferita de stresori si este esential sa abordezi bine relatia cu stresorii. Felul cum abordam stresul e procesat la nivel de sistem nervos central.

Creierul incearca sa faca fata problemelor lansand niste semnale, niste simptome, care, de obicei, sunt trecute cu vederea si puse pe seama a altceva ori sunt neglijate. 

Ce semnale? Tulburari de somn, oscilatii ale tensiunii arteriale, atacuri de panica, transpiratie, disfunctii ale aparatului digestiv, reactii alergice, eruptii, anxietati, stari de neliniste, tulburari de atentie si concentrare.

Toate acestea se traduc prin aceste simptome carora nu le dam atentie. Apar, cu timpul, semne de boala. Pentru ca primele semne sunt usoare, sporadice. Dar, daca stresorii devin cronici, efectul asupra organismului trece in etapa in care organismul incearca sa se obisnuiasca si sa gaseasca solutii.

Apar semnale mai  puternice cand stresorii actioneaza mai mult de sase luni. Daca noi nu suntem introspectivi, nu dam atentie parerilor celor care spun „esti irascibil, esti nervos“, etc… toate acestea sunt importante!

 

Atentie la semnale!

A te iubi pe tine insuti inseamna sa iti pese de tine. Inseamna sa nu ajungi la boala. Boala determina modificari dramatice, chiar la nivel molecular. Semnele care vorbesc despre posibila boala vin cu mult inainte.

Ele trebuie evaluate corect si trebuie luate masuri. Daca nu luam masuri, daca traim sub stres profesional si personal continuu, ne imbolnavim. Viata este un roman: da, toti pierdem oameni dragi, obiecte la care tinem, nimeni nu e scutit de necazuri.

Dar important este sa fim activi in propria poveste. Interventia incepe cu introspectia. Sa stii cine esti, sa poti aprecia ce este modificat la tine, sursa semnalelor, sa sesizezi ca ceva nu e in regula si ca ai nevoie de ajutor.

Stresorii cronici duc organismul la burn-out, la epuizare. Senzatia de epuizare devine cronica apoi. Pleci in vacanta si nu poti dormi, calitatea somnului nu este deloc buna, pleci cu griji, revii cu griji, pauza nu te ajuta la nimic.

Asta creste senzatia de nemultumire, duce la tulburari de atentie. Iata o forma avansata a actiunii stresorilor.

 

Stresul la munca si acasa

Niciodata un stresor nu actioneaza unilateral. Stresul profesional ne afecteaza si personal. Me­canismele intime care ne ajuta sa intelegem de ce performanta profesionala scade, de ce prezenta la birou nu e insotita de creativitate si productivitate, toate astea, azi, se pot masura.

Cum? Prin imbinarea a trei sau patru surse de informatie. Istoria personala a celui care are probleme. Apoi vine evaluarea clinica, expertul care stie sa evalueze simptomatologia, inclusiv evaluarea psihologica. A treia este imagistica.

Al partulea element este dozarea neurotransmitatorilor in urina si saliva. Evaluarea modului in care organismul reuseste sa se destreseze. Toate aceste informatii pe care le culegem trebuie integrate intr-un raport personalizat, cu solutii.

In primul rand, este un demers placut. Oamenii au nevoie sa se opreasca si sa-si aminteasca ca sunt oameni si nu masini. Toate informatiile pe care le primim in decursul vietii din mediu se imprima la nivel cortical. Ele definesc cine suntem. De aceea vorbesc eu despre introspectie.

Lumea vorbeste despre „secrete ale imbatranirii sanatoase“. Dar nu exista asa ceva! Putem sa aratam foarte bine la fata, mai tineri cu 10-20 de ani, dar in interior putem fi mai in varsta, la nivelul organelor-tinta, mai ales al creierului. Cel care coordoneaza fenomenul de imbatranire precoce este creierul.

See Also

Modul cum am trait, copilaria, sansa de a fi fost iubiti, de a fi crescut intr-un mediu armonios, toate acestea au impact asupra evolutiei noastre ulterioare. Eu vorbesc despre stres si imbatranire precoce.

Dar sa nu ne rezumam la asta, pentru ca stresul poate avea impact de timpuriu. Vad tinere insarcinate care lucreaza pana aproape de nastere. Ele ajung apoi la mine, cu copiii lor, pentru care ma roaga sa le recomand un pedopsiholog.

Si eu le amintesc de perioada lor de sarcina. O gravida stresata va avea un copil agitat si mai greu de monitorizat in primii trei ani si jumatate de viata. Nu intamplator au copiii probleme de acest gen.

 

Prevenirea bolii

Medicina care se practica, in general, in lume este cea reactiva. Intervenim atunci cand recunoastem boala, avem apoi un diagnostic si facem o schema terapeutica. Dar medicina moderna e predictiva, personalizata si preventiva.

Populatia imbatraneste tot mai mult, trebuie sa ne gandim la dependenta sau independenta batranilor care vor veni. O populatie varstnica independenta e utopia politicienilor si a celor care se ocupa de destinele tarilor.

Batranii independenti pot fi foarte folositori pentru societate, costurile ar fi mai mici, ar fi foarte dificil sa ai o societate varstnica asistata.

Nimeni nu stie cum imbatraneste decat daca se preocupa din timp; daca nu te interesezi de semnele date de organsim, la timp, daca nu esti atent la ce te streseaza, apar boli precoce, imbatranire la nivel cortical, indeosebi.

In 2011, avem cel mai lung raport european despre frecventa bolilor corticale in Europa, pentru cele 27 de tari. Stim, din acest raport, ca anxietatea si depresia, bolile neurodegenerative, AVC si alcoolismul sunt pe primele locuri.

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top