Mai mult de 85% dintre adolescenți suferă de acnee

www.shutterstock.com

Acneea este una dintre cele mai răspândite afecțiuni ale pielii, afectând mai mult de 85% dintre adolescenți.

De obicei, începe la pubertate și se rezolvă lent, pe măsură ce persoana ajunge la 20 de ani, deși unii oameni continuă să aibă acnee până la 40 și 50 de ani. I se acordă puțină atenție, fie în învățământul universitar, fie în învățământul postuniversitar.

În ciuda naturii sale aparent cosmetice, efectele sale pot merge mult mai adânc decât suprafața pielii și pot pune o povară emoțională și psihologică grea asupra pacienților, care poate fi mult mai gravă decât impactul fizic. Schimbarea aspectului pielii poate da naștere unei imagini corporale schimbate, care, la rândul său, este cunoscută a duce la furie, frică, rușine, anxietate, depresie, jenă și agresiune și stigmatizare în cadrul grupurilor de colegi. Lipsa încrederii, retragerea socială, sentimentele de insecuritate și inferioritate au fost raportate, de asemenea, oportunități limitate de funcționare și de angajare. S-a estimat că reducerea calității vieții este la fel de mare ca cea asociată cu epilepsia, astmul, diabetul sau artrita.

Acneea, cunoscută și sub denumirea de acnee vulgaris, este o afecțiune comună a pielii care apare atunci când glandele sebacee ale pielii produc exces de sebum și blochează porii. Aceasta se manifestă sub formă de puncte negre, puncte albe, cosuri și chisturi inflamate.

Cauzele acneei

Acneea este o afecțiune complexă a pielii, iar cauzele ei pot varia de la o persoană la alta. Câteva dintre principalele cauze ale apariției acneei includ:

Hormonii: În timpul pubertății, dar și la adulți, nivelurile crescute de hormoni androgeni pot stimula glandele sebacee să producă mai mult sebum (ulei). Cantitatea crescută de sebum poate duce la blocarea porilor și la formarea de comedoane (puncte negre și puncte albe).
Blocarea porilor: Porii blocați cu sebum și celule moarte ale pielii pot crea un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor P. acnes, ceea ce poate duce la inflamație și apariția cosurilor.
Factori genetici: Dacă ai avut membri ai familiei cu acnee, ai șanse mai mari să dezvolți și tu această afecțiune.
Stresul: Nivelurile ridicate de stres pot influența echilibrul hormonal al corpului și pot agrava acneea.
Utilizarea produselor cosmetice grase sau comedogene: Anumite produse cosmetice, mai ales cele cu textură grasă sau care pot bloca porii, pot agrava acneea.
Dieta: Consumul excesiv de alimente bogate în carbohidrați rafinați și zaharuri poate afecta nivelurile de insulină și potențial să agraveze acneea la unii oameni. Totuși, nu există dovezi clare că anumite alimente cauzează în mod direct acneea.
Anumite medicamente: Unele medicamente, cum ar fi corticosteroizii sau contraceptivele orale, pot afecta echilibrul hormonal și pot contribui la apariția acneei.
Fricționarea pielii: Frecarea excesivă a pielii sau folosirea necorespunzătoare a produselor de curățare poate irita pielea și poate agrava acneea.

Factori de risc pentru acnee

În timpul pubertății, sub influența androgenilor, secreția de sebum este crescută pe măsură ce 5-alfa reductaza transformă testosteronul în DHT mai puternic, care se leagă de receptorii specifici din glandele sebacee, crescând producția de sebum. Acest lucru duce la o hiperproliferare crescută a epidermei foliculare, astfel încât există reținere de sebum. Foliculii se rup și eliberează substanțe chimice proinflamatorii în derm, stimulând inflamația. C. acnes, Staphylococcus epidermis și Malassezia furfur induc inflamația și induc proliferarea epidermică foliculară.

Factorii care agravează acneea includ:

Alimente cu un număr glicemic ridicat, cum ar fi produsele lactate (care conțin și hormoni), mâncarea nesănătoasă și ciocolata care provoacă factori de creștere asemănători insulinei care stimulează hiperproliferarea epidermică foliculară
Cosmetice pe bază de ulei și masaj facial
În perioada premenstruală, edemul ductului psilosebaceu agravează acneea deja instalată. Acest lucru se întâmplă la 70% dintre pacienții de sex feminin.
Anxietatea și furia severă pot agrava acneea, probabil prin stimularea hormonilor de stres.

Simptomele acneei

Acneea se manifestă prin diferite simptome și leziuni cutanate care apar în special pe față, dar pot afecta și alte zone ale corpului cu glande sebacee, cum ar fi spatele și pieptul.

Pacienții cu acnee prezintă de obicei comedoane, papule și pustule. Comedoanele pot fi împărțite în două tipuri – comedoane deschise (puncte negre) și comedoane închise (capete albe). Papulele sunt leziuni pe piele cu diametrul mai mic de 1 cm, în timp ce pustulele sunt similare cu papulele, dar sunt inflamate și pline cu puroi. La pacienții cu acnee severă, pot fi prezenți noduli și chisturi – leziuni inflamate, umflate, cu o dimensiune de cel puțin 5 mm. În plus, la pacienții cu acnee pot fi observate și alte simptome, cum ar fi cicatricile, eritemul și hiperpigmentarea.

Pe lângă disconfortul din cauza simptomelor clinice ale acneei, pacienții pot experimenta și alte efecte negative. Un studiu a observat rate semnificativ mai mari ale șomajului în rândul cazurilor de acnee comparativ cu martorii, sugerând o corelație între acnee și angajare. Mai mult, s-a descoperit că acneea afectează negativ viața socială, stima de sine și imaginea corporală a indivizilor și este adesea comorbidă cu tulburări psihologice, inclusiv depresia și anxietatea.

Tipuri de leziuni acneice

Acneea apare pe zonele centrofaciale ale spatelui, trunchiului superior și regiunii deltoide. Acneea se prezinta ca leziuni polimorfe, începând cu comedoanele.

Gradul 1: Comedoane. Sunt de două tipuri, deschise și închise. Comedoanele deschise se datorează astupării orificiului pilosebaceu de către sebum de pe suprafața pielii. Comedoanele închise se datorează faptului că cheratina și sebumul astupă orificiul pilosebaceu de sub suprafața pielii.
Gradul 2: Leziunile inflamatorii se prezintă ca o mică papulă cu eritem.
Gradul 3: Pustule.
Gradul 4: Multe pustule se unesc pentru a forma noduli și chisturi.

Acneea poate lăsa diverse cicatrici după vindecare, care se pot prezenta ca cicatrici depresive sau cicatrici hipertrofice și cheloidale. Cicatricile deprimate pot fi de contur blând (cicatrici de vagon) sau cicatrici de gheață, care sunt gropi adânci. Acneea este asociată cu seboree și în cazul hiperandrogenismului asociat cu hirsutism, acanthosis nigricans, menstruație neregulată și creștere în greutate.

Acneea poate manifesta diferite tipuri de leziuni simultan pe piele, iar severitatea acestora poate varia de la o persoană la alta.

Diferențe între acneea la adolescenți și adulți

Acneea poate apărea atât la adolescenți, cât și la adulți, dar există anumite diferențe în ceea ce privește cauzele, severitatea și locațiile leziunilor.

Cauza principală a acneei la adolescenți este creșterea nivelului de hormoni androgeni în timpul pubertății. Acești hormoni stimulează glandele sebacee să producă mai mult sebum, ceea ce poate duce la blocarea porilor și la apariția comedoanelor (puncte negre și puncte albe) și a leziunilor inflamatorii. La adulți, cauzele acneei pot fi mai complexe și pot include fluctuațiile hormonale, stresul, utilizarea anumitor medicamente, tulburările hormonale, sarcina sau menopauza. În plus, produsele cosmetice sau activitățile care expun pielea la substanțe grase pot contribui la apariția acneei la adulți.

Acneea la adolescenți apare, în general, în zona feței, dar poate afecta și alte zone cu glande sebacee, cum ar fi spatele și pieptul. Acneea la adulți apare adesea în zona mandibulei, gâtului, bărbiei și în jurul gurii. Acest tip de acnee poate fi mai persistentă și poate avea tendința de a forma leziuni inflamatorii profunde.

Acneea la adolescenți poate varia în severitate de la ușoară la moderată. Majoritatea tinerilor au o formă ușoară de acnee, dar unele cazuri pot fi mai severe. Acneea la adulți poate fi mai persistentă și poate avea o tendință de a se înrăutăți pe măsură ce vârsta avansează. De asemenea, poate fi mai puțin responsivă la tratament în comparație cu acnee la adolescenți.

Cum diagnosticăm corect acneea

Este important să mergeți la un dermatolog pentru un diagnostic corect și pentru a evita auto-diagnosticarea și auto-tratamentul, care pot agrava problema. Fiecare caz de acnee poate fi diferit, iar un tratament adecvat trebuie să țină cont de particularitățile individuale ale fiecărui pacient. Diagnosticarea corectă a acneei implică o evaluare atentă a pielii și a istoricului medical al pacientului.

Programați o consultație cu un dermatolog, care este specialistul în problemele pielii. Explicați-i medicului simptomele și preocupările legate de pielea dumneavoastră. Dermatologul va examina zona afectată și va analiza tipul și severitatea leziunilor acneice prezente pe piele. Acest lucru include identificarea comedoanelor (puncte negre și puncte albe), papulelor, pustulelor, nodulilor, chisturilor sau altor tipuri de leziuni.

Medicul va întreba despre istoricul medical al pacientului, inclusiv despre orice afecțiuni medicale existente, medicamentele luate și alte factori care pot influența sănătatea pielii. Pentru a exclude alte afecțiuni cutanate care pot prezenta simptome similare cu acneea, dermatologul poate efectua o diferențiere și o evaluare mai amănunțită. Medicul va discuta cu dumneavoastră despre obiceiurile de igienă, produsele cosmetice folosite și stilul de viață pentru a identifica potențiali factori declanșatori ai acneei.

În cazul în care există suspiciuni că acneea poate fi cauzată de o afecțiune hormonală sau altă problemă de sănătate, medicul poate recomanda analize de sânge sau alte investigații. Pe baza informațiilor obținute din consult și evaluarea pielii, dermatologul va pune un diagnostic final și va stabili un plan de tratament personalizat.

Tratamentul acneei

Obiectivele tratamentului sunt de a ajuta la vindecarea leziunilor existente, de a opri formarea de noi leziuni și de a preveni cicatrizarea. Medicamentele pot ajuta la oprirea dezvoltării unora dintre cauzele acneei, cum ar fi aglomerarea anormală a celulelor în foliculi, nivelurile ridicate de sebum, bacteriile și inflamația. Medicul dumneavoastră vă poate recomanda medicamente fără prescripție medicală sau pe bază de prescripție medicală de luat oral sau de aplicat pe piele.

Tratamentul acneei poate fi un proces care necesită timp și perseverență, iar rezultatele pot varia în funcție de fiecare individ. Este important să fiți consecvent în urmarea tratamentului recomandat și să discutați cu medicul dumneavoastră despre orice preocupări sau efecte secundare pe care le puteți avea în timpul tratamentului.

Produse de curățare a pielii:

Alegerea unui gel sau săpun special pentru curățarea pielii poate ajuta la îndepărtarea excesului de sebum, a celulelor moarte și a impurităților de la suprafața pielii. Se recomandă utilizarea unor produse de îngrijire a feței care nu conțin uleiuri sau substanțe grase pentru a nu înfunda porii.

Creme și geluri cu substanțe active:

Acidul salicilic: Acest acid ajută la exfolierea celulelor moarte ale pielii, deschide porii și previne formarea de noi comedoane. De asemenea, are proprietăți antiinflamatorii.
Peroxidul de benzoil: Este eficient în distrugerea bacteriilor P. acnes și poate reduce inflamația. De asemenea, ajută la deschiderea porilor blocați.
Retinoizi topici: Retinoizii, cum ar fi tretinoina sau adapalenul, ajută la regenerarea celulelor pielii și la deschiderea porilor. Acestea reduc, de asemenea, formarea de comedoane.

Antibiotice topice:

Clindamicina și eritromicina sunt antibioticele topice frecvent utilizate pentru tratamentul acneei. Acestea ajută la reducerea inflamației și la combaterea bacteriilor P. acnes.

Contraceptive orale:

Anumite contraceptive orale care conțin estrogen și progesteron pot ajuta la reducerea nivelului de hormoni androgeni, care pot contribui la apariția acneei. Acestea sunt mai des prescrise femeilor cu acnee hormonală.

Tratament oral cu retinoizi:

Isotretinoina este un medicament oral foarte eficient pentru tratarea acneei severe și rezistente la alte tratamente. Are un efect puternic asupra glandelor sebacee și reduce producția excesivă de sebum. Totuși, acest tratament are efecte secundare și necesită monitorizare atentă.

Evitarea stoarcerii și a manipulării leziunilor:

Manipularea necorespunzătoare a leziunilor acneice, cum ar fi stoarcerea acestora, poate agrava inflamația și poate duce la formarea de cicatrici pe piele.

Proceduri dermatologice:

Terapia cu laser: Utilizarea laserelor pentru tratarea acneei poate ajuta la reducerea inflamației, la distrugerea bacteriilor și la îmbunătățirea aspectului pielii.
Peeling chimic: Peelingurile chimice pot ajuta la exfolierea pielii, deschiderea porilor și reducerea leziunilor acneice.
Extracția comedoanelor: Procedura implică îndepărtarea manuală a comedoanelor și a altor leziuni, fără a leza pielea.

Vezi și suplimente alimentare, plasturi, produse de igienă pentru acnee.

Medicamentele topice vin în multe forme, inclusiv geluri, loțiuni, creme, săpunuri și tampoane. La unele persoane, medicamentele topice pot provoca reacții adverse, cum ar fi iritarea pielii, arsuri.