Now Reading
Cerul din burta – Fragment din carte

Cerul din burta – Fragment din carte

Revista Psychologies

Cerul din Burta, Ioana Nicolaie, Editura Polirom

Draga fata, draga baiat
1

Impreuna sintem un test cu dungi rozalii.

Impreuna sintem faianta si chit. Scirt, scirt, sapa pe undeva o furnica, scirt, scirt, si nu doare. Coacazele s diluate n mentol. Cu gura cascata ma repartizez pe luni de nceput, luni de sfirsit…

Cu gura cascata imi fac un cocolos din timpane. Nu stiu ce as vrea, inca nu pot… Imi iau de mincare de parca as infuleca in ascuns pumni de var. Sint doar sastisita, ma culcusesc in tricoul turcoaz. In furca pieptului duc un nor cu zapada. Spre abdomen aranjez dulapioare cu carti. Cochilii si melci maruntiti atent cu ciocanul. In casele de marcat lincezesc vinzatorii…

Colectionez deja prafuri si spaima. Imi decupez fata din plastilina, pe crestet imi asez o bulboana. Inot de parca as fi vinetie. O punga de plastic cu alge, plancton…

Si iata ce as vrea: sa beau litri de lapte; sa mi pun in loc de teasta tratate ; sa nghit calciu, magneziu, si boala sa fie o vaza sparta demult; sa nu ma poticnesc de propriul stomac; sa fiu primitoare si blinda cu oscioarele noi; frica sa nu mi se schimbe in gazda; sa nu ajung o bluza in noptiere de scoala; sa fiu cu adevarat curajoasa; sa nu intru in panica; sa te astept cuminte si cum se cuvine…

Mir a zis ca da, mai departe e asta, si palma i-era deja burta mea plata.

Imi ceri mere acre si rosii rascoapte. Ca sa poti veni, sa-ti reamintesti…

Greata i un pachet de piulite si poate un cimitir de masini. Icnesc de parca nu mi as gasi cerul gurii…

2

Spre sapte saptamini inima-ti bate de o suta cincizeci de ori pe minut… Ai nas, ai gura, peste ochi, pleoape. Te-ndrepti spre un inceput prafos de schelet. Ai un culcus aidoma unui pumn izbind in multime. Ai fost saminta de para, esti boaba de strugure. Corpul se alungeste in rabdatoare viteza. Minut de minut creierul creste cu o suta de mii de celule nervoase. In miliardele nasterii vei fi aflat tot. Si ncet, incet vei fi uitat. Brate si picioare din muguri, camere n inima, schite vagi de plamini. Ai reflexe, te misti, o apuci poticnit spre peretii calduti. Esti acolo, incepi sa fii dintre noi…

Sub cer

Un drum e cit ieri si alaltaieri si azi laolalta. Acesta-i inceputul si totusi nu stau pe hol la taclale. Evantaiele pot fi mirosuri acru brodate. Vinetele vin usurel pe sub usi. Ma plimb printr un rau blind, fara ocol. As spune ca asta-i noroc. Ma uit la mine ca la un beci din batiste. Cumpar sapun si lamii si nadejde textila. Sufletul mi e un purice sapind pe tacute ntre sini. Calc pe bordura de parca ochii mi ar fi pachet intr un steag…

Am douazeci si opt de ani si petrec cinci zile la mare. Stau cu Mir intr un hotel de curind renovat. Sint nesigura de parca abia invat sa merg in picioare. In zidarie gasesc floricele albastre. Trecind pe fuga nici nu le vezi. Duc in maieuri nisip si lopeti. Unul pentru altul sintem un patut de copil. De jur imprejur creste incaperea cea mare. Gaura de aerisire e un tiv din tintari. Parem turisti pe un aragaz demontat. Lucim de creme, de ziare, de difuzoare-n dezmat. Incerc sa mi prind nerabdarea n agrafe. Caldura s a culcusit intr-un fel de mezel. Mi-e teama de echilibrul pe care cu bilbe-l cultiv.
Daca maninci ce nu trebuie, e tot ce-i mai rau. Fereste te cit mai bine de boala!

Mergem sa cerem ajutor unor prieteni. Cum nu m-ating de medicamente, imi trebuie piine prajita. Peste orez sa nu se adauge pic de grasime. „Poti incerca mar ras, stiu asta de cind baiatul meu nu-nvatase sa mearga“.
Rontaim tercotul kaki al duminicii. Ar trebui sa fiu o casa, nu temelie cu pod si ferestre. Ar trebui sa mi gasesc totusi un doctor…

Malul e translucid de atitea meduze. Altcineva il face chifle peste terase si oameni.

Intelegerea

Pe atunci nu eram fata. Purtam rochite sintetice cu mineci de tina. Purtam tocuri si bratari din covrigi noroiosi. Pe atunci doar mamele aduceau pe lume copii.
Pe atunci nu eram fata. Fermoarul zilelor se nchidea neted la piept. Soldurile mi le-nveleam in seri ecosez. Tristetile cresteau limpezi, scirtiind de rotite.

Mamele erau musuroaie si am fi putut sa ne ascundem. Ma imbracam mirata in pardesiele lor cit zece razboaie.

Si atunci, brusc inalta, am intrat in camara. Cimentul se facuse o aluna-ntre dinti. Ciorapii trei sferturi, bratele arse de soare. Ma vedeam transparenta-n ochiul de geam. Si am inteles ca nu, nu am scapare.
Fara voie, ajunsesem, iata, un sertar din camara. Cu ginduri din nasturi, papiote si ace. Captusita-n rochia de atitea mame purtata.
Odata si odata abdomenul tradeaza.
Brusc sudoarea-i mai multe rinduri de clesti. Vrabiile-s pietre, si tu, un graunte.
Intepenisem de spaima. Intepeneam.

Pe atunci nu eram fata. Zgiriam in metal fara s-aleg. Incetul cu incetul cresteam, ma faceam cit o minge, cit un costum de barbat. INTR-UN TIRZIU SI PELVISUL MEU VA CRAPA… Toropita de spaima, nu pricepeam. Vremea mai dormita n cuier si paltoane… Si abia mai eram…

Anticamera

E treisprezece si e marti. Cerul Bucurestiului e un hopa mitica uluitor… Are smaltul sarit si a invatat sa zaca pe o parte. La doctor am fost mai nainte: intr-o sala din legume prajite…

Sa stai pironit intr-un loc e ca si cum ai citi un singur ziar de scandal.
Sa ramii pe un scaun e ca si cum ai fi lihnit intr un galantar cu mii de feluri de paste.
Sa fii in sala de asteptare e mai rau decit portar de rezerva; joci numai meciuri de proba.

Pe scaunele moderne asteapta multe gravide. Tinere, plapinde, cu ochi infundati, ridate sau tematoare. Pantofii cu toc sint pomana picioarelor lasate in urma. Gravidele s egale, lunile n avans nu-nseamna nimic. Paloarea si raul zdrangane si in cercei. Totul e ieftin, cumparat de la colt. Gravidele fac de garda intr-un sir armonios: fara urgente, fara forfota, cu medalii pentru tacere. In pliante-i scris cum sa scapi, sa eviti, sa scoti de acolo ce-ti pare strain : Incepe devreme, dar fii desteapta. Cu Marcilon, totu-i OK !

Doctorul meu e un barbat cu zeci de paciente. Nu are programul in cuie, e treaz mereu, un cabinet si un spital totodata. Zimbeste, ma-ntreaba: nu, nu-s medic, nici slujba nu am. Ma pierd, el pare grabit. Acid folic, analize, fier, calciu…
Ma dezbrac repede…, dar cum sa m-asez ?
Cind totu-i pe fuga, rusinea te asteapta sa iesi din cladire.
O reteta de doctor e aidoma unui portret de sugar.
Situatiile sint asa si asa, nu poti decit sa fii de acord.

Apoi l-am vazut… Cit o casa incretind ecranul de sticla. I-am vazut inima clipind de mirare. Un tremur la-nceput de furtuna. De jur imprejur cu o baraca de tir.
L am vazut in culcusul de opt saptamini. Stralucea intr-o unsoare opaca.

S-a ascuns cu el si un fibrom. Aveti pe aici si un fibrom. Cind dam de un fibrom, nu-l vedem. Pasim cit de cit mai atent, desi consultatiile-s un fel de vitrina. Nu ne amintim ca acolo-i un pliu de doi centimetri… Cu obraji rascroiti nu scoatem o vorba. Caci lunecusul nu-nseamna nimic, cind deja e vara.
Un fibrom isi poate broda de jur imprejur un festin. E cancer sau somn, uneori se umfla si-n foale. Recolta si-o stringe cind nu te astepti.
Un fibrom e radacina de hrean inchisa-n pamint. Cind vine inghetul nu-i sapa s-o traga afara.

Fragment din cartea

Cerul din Burta, Ioana Nicolaie, Editura Polirom

Cerul din Burta
de Ioana Nicolaie

Editura Polirom

Vrei cartea? Comanda aici.

Citeste Despre Cerul…, confesiunea autoarei.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top