Dezvoltare personală
Dezvoltarea personală – aspect important în viața fiecărui om. Cum să evoluăm în permanență, cum să ne autodepășim limitele și să obținem rezultate maxime în tot ceea ce ne propunem. Echipa Psychologies a adunat o sumă de informații utile în domeniul dezvoltării personale pentru a veni în ajutorul cititorilor.
Pentru multi, nu e usor sa digere autoritatea unui sef, iar cea din partea parintilor era de nesuportat. Evident ca relationarea devine mai dificila, iar orice forma de autoritate se transforma intr-o bomba cu ceas. Descopera, alaturi de noi, ce se ascunde in spatele acestui fenomen, impreuna cu psihoterapeutul Carmen Toader.
Departe de a fi o conditie a productivitatii sau a creativitatii, obsesia perfectiunii (ori, mai precis, consecintele sale in plan comportamental) poate avea repercusiuni si in sfera functionalitatii optime (normale) a psihismului si a organismului.
Descopera sugestiile lui Miriam Akhtar, de la Universitatea de Est din Londra, trainer in psihologia pozitiva, autoare a lucrarilor „Trainingul psihologiei pozitive”, „Psihologia pozitiva in solutionarea depresiei”.
Contributia cea mai cunoscuta a lui Maslow ramane ierarhizarea trebuintelor umane. Desi au existat imputari pe marginea acestui subiect, precum si afirmatii conform carora sistemul alcatuit de Maslow contine prea multe hibe pentru a fi folositor (acesta aratand ca omului ii pasa, in primul rand, de necesitati fiziologice si apoi de stima de sine), Douglas Kenrick a reconfirmat meritele descoperirii maslowniene.
Multi oameni resimt efectele asa-numitei manipulari emotionale, acuzand influente exterioare in sfera lor sentimentala. Un alt aspect negativ al frustrarii, maniei, vinovatiei, este imprimat prin susceptibilitatea lor de a contamina, astfel incat, adesea, putem sa ne recunoastem sentimentele drept lipsite de autenticitate, fiind determinate de alte persoane. Obtinerea autonomiei din perspectiva afectiva nu reprezinta un proces facil, dar nici imposibil.
Controlul stresului presupune asimilarea unor tehnici prin care corpul este deprins cu raspunsurile adecvate in conditiile de oboseala si de anxietate. Aceste tehnici implica invatarea modalitatilor de relaxare constienta a corpului, printr-o varietate de procedee, precum meditatia sau imageria dirijata. Dupa cum este cazul oricarei abilitati, pentru stapanirea tehnicilor de relaxare si de meditatie este important exercitiul zilnic.
In general, tindem sa evitam emotiile negative. Dar, atunci, de ce exista oameni care obisnuiesc sa asculte muzica trista?
Riscul de a cumula obiceiul fumatului printre persoanele tinere este relativ ridicat si poate fi anticipat prin existenta a trei factori majori: impulsivitatea, rezultatele slabe in mediul academic si frecventa consumului de alcool.
O noua abordare a psihiatriei in ecuatia depresiei? Preocupati de structura creierului si de factorii genetici, cercetatorii opteaza pentru aprofundarea laturii biologice a cauzelor depresiei.
Loredana Mitrut este muziciana cu studii ulterioare de psihologie si in special de meloterapie. In textul urmator ea face lumina asupra unor idei putin discutate, dar cu mare valoare psihologica a muzicii. Reiese ca muzica e un balsam pentru orice suflet si ceva esential in educatia copiilor.
Nimeni nu poate face abstractie de ea. Fie ca e cel mai recent refren simplut al zurliei Inna sau piesele de la Festivalul Enescu, muzica ne marcheaza viata cotidiana. Dar ce este ea si cum am ajus sa o numaram printre nevoile noastre zilnice? Linistea totala parca e stresanta…
Cand am auzit prima data despre muzicoterapie, m-am gandit la ceva blajin, prietenos, relaxant, la o destresare in acorduri de Mozart sau Verdi, la care am ajutat si noi, timid, cu CD-urile cu muzica clasica prezente in ultimele editii. Dar lucrurile se pare ca sunt mai serioase si mai profi, iar Loredana Mitrut, care s-a format in muzicoterapie la Paris, ne spune mai multe despre acest concept.
In spatiul nostru cultural a aparut o carte ce ar trebui, zic eu, sa fie inclusa in bibliografia de la Facultatea de Psihologie si cea de Filozofie. Este vorba despre Gandire rapida, gandire lenta de Daniel Kahneman, care vorbeste despre erorile noastre de gandire. Este foarte utila oricui doreste sa ia decizii mai bune in viata.
Daca intelegem emotiile, ele ne pot deveni cele mai bune aliate. Cum? Incepand prin a ne cultiva inteligenta emotionala. Vom descoperi apoi, cu psihologul american Paul Exman, importanta micro-expresiilor fetei. Ulterior, vom transforma emotia negativa care ne domina, gratie exercitiilor cotidiene. La sfarsit, vom lua exemplu de la maestrii zen…
Sa invete sa fie fericita… de pe net, Iata ce a incercat timp de un an Florence, 45 de ani, prin intermediul cursurilor lui Tal Ben-Shahar, „profesor de fericire“ in Statele Unite. Intre practica zilnica a jogging-ului, descoperirea optimismului si mestecarea unei stafide.
Se spune ca prietenia stransa dintre barbati transcende timpul, uneori fiind mai puternica decat legaturile de rudenie. Psihoterapeutul Virgil Ricu ne explica ce se ascunde in spatele acestei relationari care trezeste invidia multor iubite si sotii.
Oprirea analizei, negocierea tarifelor, gasirea unei gratuitati? Criza economica isi face simtita prezenta si in cabinetele psihologilor. Ocazie de a reveni la discutii pe tema banilor, aceasta dimensiune centrala si necesara in relatia terapeutica.
Toate bune si frumoase, am identificat stresul, stim sa il identificam, dar cum sa mai fugim putin de el? Pana la urma, acesta e scopul: sa fim mai relaxati pentru a simti din plin gustul placerilor vietii… Tehnici de relaxare se gasesc decrise peste tot, noi sugeram doar cateva la indemana, gratis, dar esentiale.
Cum se manifesta concret? Cu siguranta, fiecare poate insira tot ceea ce il streseaza in cursul zilei. Dar este stresul ceva insurmontabil? Poate fi controlat, imblanzit? Sunt copiii stresati, la randul lor? Iata cateva raspunsuri de la doua psihoterapeute care se confrunta cu oameni sub tensiune.
In aceasta lume hiperconectata, traim in ritm alert, victime ale stresului din jur. Dar oare nu suntem noi propriii nostri calai? Posedam, poate, destule resurse interioare pentru a ne calma, dar mai intai sa incetam sa luptam.
Gabriela Hum este psihoterapeut pozitivist la Cluj. Cateva saptamani s-a aflat in China, unde contactul cu aceasta civilizatie exotica (mai ales in sens sufletesc, psihologic) i-a prilejuit intrebari. Am invitat-o sa le dezvaluie si sa le raspunda in Psychologies.
Se vorbeste despre metoda ESPERE ca despre o maniera de rezolvare eleganta a conflictelor. In ce consta ea? Cum se aplica? Iata niste raspunsuri de la psihologul Antonia Noël.
Dependentele de tip comportamental se raspandesc foarte repede, se dezvolta adesea din activitati banale, cum ar fi shopping-ul, utilizarea computerului sau a telefonului mobil. Tratamentul acestor dependente trebuie, si el, sa evolueze pentru a tine pasul cu noile schimbari. Deocamdata, reuseste sa faca fata provocarii.
Unii psihoterapeuti fac mai mult rau decat bine, dar cum stii care? Revista Psychologies a realizat o ancheta fara inhibitii sau partinire. Un subiect cu raspunsuri subtile si complicate despre secretele din cabinet.
Octavian Pantis este autorul unei carti cu titlu haios: Musai List. Un must list cu accent ardelenesc despre ceea ce trebuie facut pentru a mai castiga ceva timp.
Durerea este o experienta comuna noua, tuturor, dar care ramane singulara pentru fiecare dintre noi. Frica, furie, refuz – durerea modifica intreaga noastra relatie cu lumea si cu ceilalti. Si poate, de asemenea, sa fie o sursa de descoperire de sine.
In aparenta doua tehnici care nu s-ar putea intersecta, dar se imbina, cum contribuie ele la procesul dezvoltarii personale ne explica psihoterapeutul Loreley Nedelcu.
Ce e orgoliul? Dar narcisismul? E ceva pozitiv sau negativ? Ce sunt narcisistii patologici? Este orgoliul o problema individuala sau de societate? Cateva lamuriri, intr-un dialog spumos cu psihanalistul Augustin Cambosie.
Ego, eu, supraeu… O diversitate de definitii si dimensiuni care ne ajuta sa exploram meandrele psihicului uman. Dincolo de aceste concepte psihanalitice, vorbim de fapt de ceea ce suntem in fata oglinzii sau a celorlalti.
Natura inzestreaza barbatul cu trasaturi mai aspre si cu o personalitate asijsderea, in comparatie cu firea si felul de a fi mai sensibile ale femeii. Cu toate acestea, reusesc deopotriva sa fie agresivi, chiar daca modul de manifestare sau factorul declansator pot sa difere.
