Now Reading
Cateva idei excentrice despre ce s-ar putea intampla cu scoala

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Cateva idei excentrice despre ce s-ar putea intampla cu scoala

La scoala invatam sa scriem, sa socotim, sa rezolvam ecuatii de chimie organica. Dar invatam vreodata sa gandim corect, logic? Sau sa fim creativi? Sa luam decizii bune? Cred ca este o abilitate la fel de necesara ca si a sti cat fac 5+5.

 

DESPRE LOGICA

Vedem oameni care isi sustin cu tarie punctul de vedere. Uneori au dreptate, alteori – nu. Simti ca ceva nu e in regula, ca violeaza logica, dar nu poti pune punctul pe i. Asta, pentru ca oamenii nu au niciun fel de antrenament in deprinderea de a gandi corect. Pentru ca ea nu se invata in scoala. Se invata ceva logica la clasa a IX-a, cu trimiteri la Aristotel, adica o bibliografie invechita.

Dupa felul cum gandim, ne „aranjam“ viata. Daca gandim schiop, luam decizii slabe. Acest adevar simplu ar trebui sa-i preocupe pe reformatorii educatiei de oriunde. Practic, luam decizii oricand si analiza informatiilor pe care le avem, combinarea lor, generarea de alternative sunt ocupatia de zi cu zi a celor care conduc o afacere sau o familie – de ce nu?! Deprinderea de a gandi bine ar trebui sa fie antrenata din copilarie. Cum? Cateva idei de la maestrul gandirii eficiente, Edward de Bono.

 

DESPRE CREATIVITATE

1. „Cunoasterea nu este suficienta. Aspectele creative, constructive, de proiectare si operationale ale gandirii sunt la fel de importante precum cunoasterea“, scrie de Bono in Cursul de gandire (Curtea Veche, 2009). Asadar, scoala, in ansamblul ei, sau macar orele optionale ar trebui sa includa exercitii de generare de alternative, de gandire.

Copiii trebuie sa invete ca e in regula sa gandeasca liber, creativ, necenzurat, ca ideile si interpretarile lor sunt valoroase si ca sunt parte a unui antrenament nu doar pentru sala de clasa, ci pentru viata, cand vor fi nevoiti sa gandeasca si sa ia decizii. Iata de ce ideea de „comentarii“ invatate pe de rost la literatura este odioasa. Ea anuleaza generarea de idei si imaginatia.

 

2. „Succesul in stiinta si tehnologie nu provine din gandirea critica, ci din sistemul de posibilitati“, spune de Bono. Cu alte cuvinte, din incercare si eroare. Numai cine nu incearca deloc, nu greseste. „Acesta depaseste informatia pentru a crea ipoteze si viziuni“, spune teoreticianul. Da, gandire care genereaza alternative, gandire creatoare, bogata, necenzurata. Unde vedem asta la scoala?

S-ar mai adauga argumentul ca un astfel de stil de invatare face retinerea informatiei placuta, pentru ca vine de la el, de la elev. Ii este proprie. Elevilor incepe sa le placa scoala… Generarea de alternative in orice domeniu, de la desen la matematica, este cruciala. Pentru ca viitorul nu consta doar in continuarea tendintelor actuale, cum spune de Bono, si e bine sa avem imaginatia antrenata pentru a face fata schimbarilor. Cine ar fi anticipat acum 15 ani tavalugul internetului si tot ce antreneaza el din punct de vedere economic, de exemplu? Cei care se adapteaza repede, castiga cursa.

 

DESPRE TEMELE DE ACASA

Subiect delicat! Adesea, copiii se plang ca sunt incarcati cu teme pe care le detesta, care le mananca timp si ii fac sa deteste materia respectiva. Salman Khan, fondator al unei metode de educatie alternativa in matematica (Khan Academy – www.khanacademy.org), se intreaba asupra rostului temelor. O analiza a acestui obicei releva ca tarile sunt foarte diferite in a incarca noua generatie cu teme pentru acasa.

Spune Khan: „Dintre popoarele ai caror copii obtineau cele mai bune rezultate la testele internationale, unele precum Coreea sau Taiwan, dadeau intr-adevar cele mai multe teme. Se pare ca era si cazul Chinei, desi nu exista studii relevante care sa indice acest lucru. Insa copiii din alte tari cu rezultate la fel de bune, cum era Danemarca, Cehia sau Japonia, aveau foarte putine teme.

Apoi, mai erau tarile in care elevii aveau foarte mult de studiat acasa (Grecia, Thailanda si Iran), care obtineau rezultate slabe. Conform studiilor, in Franta, unde copiii obtineau rezultate asemanatoare celor din SUA, profesorii isi trimiteau elevii acasa cu un volum dublu de teme. Intre timp, cu mult inainte de intrarea in noul mileniu, campionul mondial la volumul de teme, Uniunea Sovietica, iesise complet din discutie“.

Ce concluzie aduce Khan? „Fara a lua in calcul o serie lunga de factori, precum specificul cultural, variatii in raportare si, nu in ultimul rand, diferente mari in dinamica familiei, temele sunt un indicator precar in succesul de mai tarziu, fie el personal sau national“.

 

MUNCA UTILA SAU NU?

Deci, care e volumul optim de teme? Raspunsul este: nimeni nu stie. Depinde. Ar trebui sa cercetam chestiunea mult mai amplu. Nu cat de multe teme, ci de ce avem nevoie de teme? Raspunsul se gaseste nu in aparentele beneficii ale temelor, ci mai degraba in evidentele deficiente ale activitatii in clasa.

Temele sunt necesare pentru ca nu se invata suficient in timpul orei. De ce se intampla asta? Pentru ca predarea de la catedra, intr-un ritm care nu tine seama de nevoile fiecarui elev (o tehnica pe care s-a intemeiat actualul sistem de invatamant) se dovedeste insuficienta.

Cum pot copiii să se adapteze mai bine ritmului școlar? Ce pot face părinții să îi ajute? Ce rol au joaca și mișcarea fizică?
Vino la evenimentul organizat de revista Psychologies, la București Mall, joi, pe 13 septembrie, de la ora 17.30, și vei afla ce poți face pentru a avea un școlar împlinit. Mai multe detalii AICI.

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top