Now Reading
Partenerii trebuie sa aiba grija sa se pastreze atractivi

Partenerii trebuie sa aiba grija sa se pastreze atractivi

Specialistul in neurostiinte Dragos Cirneci darama toate cliseele asupra atractiei, atasamentului, sexualitatii si amorului in general. Cu umor dar si o umbra de cinism…

 

Psychologies: Ce anume stimuleaza atractia in cazul barbatilor?

Dragos Carneci: Barbatii pun mare accent pe fizicul si varsta femeilor. O fata mai tanara va avea oricand castig de cauza in fata uneia mai mature in a atrage atentia. Nu inseamna neaparat ca vor dori o relatie serioasa cu ele, dar atractia fizica este clar spre asa ceva. Iar din punctul de vedere a zonelor-tinta – sanii, posteriorul si picioarele – sunt „vedetele“. Apoi imbracamintea este un subiect de atins, pentru ca aici sunt cateva paradoxuri.

Femeile considera ca trebuie sa puna accent pe accesorii gen bijuterii, posete sau esarfe pentru a arata bine. Problema este ca aceste detalii vestimentare dau bine doar in ochii altor femei. Barbatii nu apreciaza femeile dupa accesorii. Practic, le ignora aproape complet si incearca sa ghiceasca ce e sub ele sau cum arata femeia fara ele.

Ca sfat practic, daca vreti sa aratati sexy, cereti feedback-ul unui barbat, nu al unei femei. Cu cat aratati mai mult ca un pom de iarna, cu atat nu stati bine la capitolul „sexy“ in ochii barbatilor. La fel, incercati sa purtati haine simple, mulate si intr-o singura culoare. Imprimeurile incarcate, cu fluturasi, flori sau alte animalute, in ochii barbatilor aduc a fata de masa sau draperie, nu le starnesc poftele sexuale.

 

Dar in cazul femeilor?

D. C.: Chiar daca intorc capul dupa un barbat inalt, brunet, lat in umeri si cu posteriorul musculos, cand e vorba de a decide daca sa aiba o relatie, femeile sunt in mai mare masura atrase de trasaturile de personalitate ale barbatilor, de statutul lor, banii si faima lor. E interesant ca punctul de atractie depinde si de perioada din luna. Astfel, in perioada ovulatiei, femeile sunt mult mai atrase de aspectul fizic, in special de manifestarile testosteronului – musculatura, mandibule masive, voce groasa sau pilozitate. In restul timpului, ecuatia cu personalitate/statut/bani e cea care dicteaza.

Unii chiar spuneau cu umor, ca femeile prefera sa faca copii cu un gen de barbat, dar sa il creasca avand pe langa ele alt gen. Iar acest al doilea gen este constient de aceasta slabiciune si a invatat cum sa cucereasca o femeie, chiar daca nu are un fizic impresionant. Atentia, surprizele, cadourile, umorul, empatia, escapadele neanuntate, sentimentul pe care il insufla, ca femeia respectiva este deosebita, speciala, altfel decat celelalte, toate acestea intra in arsenalul celor care stiu cum sa cucereasca o femeie.

 

De ce alegem pe cineva anume si nu pe altcineva?

D. C.: Nu cred ca cineva poate raspunde la aceasta intrebare. Practic, nu exista o regula. Specia umana este extraordinar de variata si imprevizibila atunci cand e vorba de preferinte. Unii prefera supermodelele, altii femeile-copil, care inspira nevoia de protectie, altii – femeile protectoare, care joaca rol de a doua mama, unii – slabele, altii – grasele, unii – adolescentele, altii – femeile mai mature, unii – blondele, altii – brunetele, parul lung sau foarte scurt, si asa mai departe. E interesant ca preferintele se schimba pe parcursul vietii: umbli in liceu cu un gen de partener, in facultate – cu altul si te casatoresti cu un al treilea, pentru ca, dupa 40 de ani, sa constati ca te atrage un cu totul alt gen.

 

De ce libidoul se stinge si amorul „trece“?

D. C.: Pentru ca in anumite zone din creier, care se ocupa cu procesarea recompenselor si dictarea motivatiilor, are loc fenomenul de habituare. Adica de obisnuinta, mai pe romaneste. Aceste structuri cerebrale joaca un rol de reostat – ele regleaza ce ne place, dar si cat timp, pentru a incuraja experientele noi si explorarea. Insa acestea se ocupa de libidou, nu si de „amor“. Cele doua sunt lucruri complet diferite. Atractia sexuala si atasamentul sunt controlate de zone diferite din creier. Habituarea are loc in zona sexuala, nu si a atasamentului. De aceea, prima trece, dar a doua ramane. Rezultatul este ca avem aventuri, dar nu dorim sa renuntam la vechiul partener.

 

Exista persoane mai putin susceptibile de a fi atrase erotic, de a se indragosti? Este amorul o chestiune exclusiv de hormoni-testosteron, estrogeni?

D. C.: Asa cum am spus, atractia erotica este una, iar dragostea este altceva. Bineinteles ca exista diferente intre oameni, mergand pana la patologie. In manualul de diagnosticare a bolilor psihice exista „aversiunea fata de sex“. Sunt persoane care nu doresc sa faca sex, desi alte aspecte ale relatiei nu le deranjeaza. Altele nu sunt atrase de niciun sex, nu simt nicio pornire nici spre barbati, nici spre femei. Iar in ce priveste indragostitul, si aici e o plaja intreaga de variante: de la unii care sunt mai prudenti, mai reci, pana la unii care au tulburari de atasament, adica o incapacitate biologica de a lega atasamente, nu doar sexuale, ci chiar fata de rude apropiate.

 

Ce influenta au parintii, imaginea tatalui, Oedip, etc., ceea ce spune psihanaliza ca se intampla?

D. C.: Nu comentez ce spunea psihanaliza, pentru ca ea nu are nicio legatura cu stiinta, iar afirmatiile ei nu pot fi probate in niciun fel. E potrivita pentru discutiile „culturale“ de cafenea si are un avantaj fata de stiinta pentru ca este mai intuitiva, avand si un aer de mister shakespearean, care prinde la oamenii romantici. Practic, ea e psihologia nepsihologilor. Cam atat despre psihanaliza. Dar in ce priveste influenta parintilor, aici povestea e mai complexa.

Nu stiu daca imaginea tatalui are vreun impact, dar copiii mostenesc de la tata comportamentul sexual – deci, modul in care reactioneaza pe aceasta dimensiune este dictat genetic. Se cheama imprinting patern si se refera la faptul ca genele de la tata dicteaza constructia anumitor zone din creier. A nu se interpreta ca iti plac aceleasi fete ca si tatalui, ci tu semeni cu el prin modul in care gestionezi situatiile cu incarcatura sexuala. De altfel, si fetele mostenesc acest lucru tot de la tati si nu se indragostesc de mama lor sau de fete care seamana cu mama.

 

Dar, pana la urma, ce influenta pot avea experientele din copilarie in „stilul sexual“ al adultului? In libidoul debordant sau, dimpotriva, in inhibitie?

D. C.: Aceleasi influente pe care le are mediul asupra sociabilitatii, asertivitatii si autocontrolului, in general. Ar fi prea multe de spus aici – practic, s-ar putea face un interviu doar despre asta. Doar ca nu libidoul este reglat de experiente, ci manifestarea sa in comportamentul social.

De exemplu, un stil parental care pune accent pe respectarea regulilor, feedback preponderent negativ, evitarea interactiunilor cu strainii si respectarea stricta a unui program si a unui cod de conduita, toate conduc la un adult mai rigid, care se va controla excesiv si va avea dificultati in a-si face relatii noi, a-si exprima emotiile si sentimentele si a incerca sa faca sex cu cineva cu care este intr-o relatie mai de curand.

 

Care sunt chimicalele din creier care influenteaza atractia si de ce, de exemplu, in depresie, se stinge orice chef de amor?

D. C.: Testosteronul, estrogenii, vasopresina, oxitocina, dopamina, serotonina. Hormonii mentionati influenteaza direct libidoul, adica cu cat ai mai multi, cu atat simti nevoia sa faci mai mult sex. Vasopresina si oxitocina iti spun daca sa faci sex mereu cu aceeasi persoana sau si cu altcineva, iar dopamina se ocupa de tot ce inseamna motivatie in creier, de la sex la ciocolata sau droguri. Deci, nu e ceva specific sexului, dar ea interactioneaza cu restul chimicalelor mentionate.

Iar in depresie, dopamina este afectata, in sensul ca are un nivel de functionare mai scazut si astfel le influenteaza si pe celelalte in sens negativ. Apoi mai contribuie si medicatia. In buna masura, oamenii depresivi iau medicatie care influenteaza serotonina – un alt transmitator –, care, si ea, regleaza sexul, precum si somnul, apetitul alimentar si termoreglarea. Or, antidepresivele dau peste cap functiile sexuale, in sensul ca reduc libidoul, adica motivatia de a face sex.

 

Intr-o lunga si incercata casnicie, de exemplu, acolo unde apetitul sexual s-a cam dus, se mai poate face ceva pentru a-l trezi?

D. C.: Bineinteles: filme porno, sex in trei, jocuri de rol sau „costumatii hot“. Dar e important ca partenerii sa fie constienti ca, odata „vazuti cu sacii in caruta“, asta nu inseamna ca partenerul are obligatia de a fi atras de tine si a vrea sa faca sex toata viata. O relatie nu e un contract economic. Din obligatie morala nu poti avea erectie sau orgasm.

Ei trebuie sa aiba grija sa se pastreze atractivi – adica sa nu se ingrase, sa nu faca celulita, sa isi acopere parul alb, sa miroasa bine, sa isi cumpere haine noi, sa acorde atentie celuilalt, sa ia masa in oras impreuna si cu alte ocazii decat la nunti si botezuri, sa isi faca concediile in locuri romantice sau spectaculoase, nu mereu in acelasi loc, impreuna cu familiile Popescu si Ionescu, pentru ca s-au imprietenit cu proprietarul pensiunii si le da reducere. E crucial ca fiecare sa pastreze un oarecare aer de mister, care sa il stimuleze pe celalalt, sa-l cucereasca mereu.

 

Exista alimente care mentin libidoul? E adevarat mitul stridiilor, ciocolatei si altor afrodisiace? Dar alcoolul ce efect are?

D. C.: Sunt alimente care au efect afrodisiac, dar consumate ca stil de viata, adica perioade lungi de timp. Daca, de obicei, mananci ceafa de porc si intr-o seara incerci fructe de mare, nu o sa simti ceva deosebit de la mijloc in jos… E important de stiut ca, in general, dieta care iti mentine circulatia sangelui in stare buna este un factor care contribuie la o viata sexuala fericita. O alimentatie in stil mediteranean ar fi o buna recomandare.

In ce priveste alcoolul, in concentratii mici si in prima faza, are rol de stimulare sexuala, dar dupa cateva pahare deja intervine inhibitia nervoasa excesiva si efectul sedativ. Si, ori adormi, ori, chiar daca mai ai chef sa faci sex, nu mai raspunde „instalatia“. In general, alcoolismul este asociat cu impotenta, nu cu potenta. Dar alte activitati sunt un afrodisiac mult mai eficace decat mancarea. Dansul, sportul si ascultatul muzicii ritmate sunt stimulente ale libidoului.

 

Exista celebra criza de varsta mijlocie – manifestata cel mai zgomotos printr-un adulter de proportii? Sau e un mit urban? Adica, au barbatii, dintr-o data, un puseu erotic incontrolabil?

D. C.: Raspunsul este ca… nu se stie exact. Fenomenul a aparut ca un mit urban, apoi unele studii (e adevarat, realizate mai mult pe maimute) l-au confirmat, iar altele l-au infirmat. Probabil este un fenomen dependent de cultura din care faci parte. Cu cat cultura din jur pune mai mult accent pe performanta/competitie, cu atat si fenomenul este mai prezent. Apoi, depinde si de stilul de personalitate. In psihologie se vorbeste de tipul A si B de personalitate.

Primul este mai inclinat spre competitie, autorealizare, dominare. Pentru acestia este important sa ajunga sau sa depaseasca standardul foarte inalt pe care si l-au impus. De regula, sunt mai performanti in viata, ajung sa faca cariera si sa aiba imagine si recunoastere sociala, dar cu un cost. Sunt mai expusi la boli cardiovasculare si caderi nervoase. In ce priveste puseul erotic necontrolabil, este mai degraba nevoia de cucerire, performanta si confirmare ca inca mai sunt competitivi. Dar, asa cum am spus, nu este un fenomen general, ci tine de cultura, de context si de stilul de „functionare personala“, inclusiv al chimicalelor – de care am vorbit mai devreme.

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!