Now Reading
Indignati-va!

Indignati-va!

Poate ca nu este cea mai relaxanta tema de editorial pentru torida luna iulie in revista Psychologies. Pana la urma, suntem o revista de lifestyle, pretuim relaxarea, calitatea vietii, scriem despre tehnici de calmare. Dar calitatea vietii si relaxarea nu au nimic in comun cu starea bleaga si cu absenta vointei de a lupta pentru ceea ce crezi.

Am decis sa scriu despre submisivitatea romaneasca pentru ca, de cateva luni, incerc sa mobilizez niste oameni ca sa salvam o portiune dintr-un parc bucurestean retrocedata rapid unor proprietari despre care nu se stie clar daca mai sunt in viata. Nu-i vorba, poate ca oamenii au hartii, dar mereu se poate gasi o solutie de despagubire, o solutie win-win, din care sa beneficieze ambele parti.

Nu reusesc sa mobilizez pentru cauza asta importanta mai mult de cativa prieteni, pentru ca restul locuitorilor din cartierul meu se multumeste sa dea din umeri si sa astepte, sa vada ce fac cei care fac ceva.

Celebrul efect Kitty Genovese (de la new-yorkeza care a fost injunghiata intr-o noapte din 1964 sub ferestrele vecinilor de bloc, care i-au auzit strigatele, dar nu s-au deranjat la acea ora tarzie sa vada despre ce e vorba, darmite sa cheme politia. Apoi au declarat ca s-au gandit, au mizat pe faptul ca ceilalti vor face ceva…). Aceasta inertie odioasa, lipsa de solidaritate, a dat un nou concept in psihologia sociala. Efectul Genovese.

Argumentele mele sunt multe: Bucuresti este capitala europeana cu cea mai redusa arie de spatiu verde raportat la numarul de locuitori. Cu alte cuvinte, traim in mediul poluat, betonat, creat de ultimele decenii de dezvoltare urbana, cu toate costurile de sanatate aferente.

Nu avem unde sa ne plimbam copiii intr-un mediu mai putin antropizat, mai aproape de natura, cu aer mai curat. Asa ne trebuie! Pentru ca, din ce vad in jur, oamenii au pierdut capacitatea de a se indigna. Parcul meu e doar o cauza dintre multele. Cred ca romanii resimt, inertial, efectele celor

50 de ani de tacere si submisivitate, de inhibare a oricarui impuls de revolta. Ceea ce vreau eu sa spun este ca e logic, normal, e bine si sanatos sa te revolti pentru cauza in care crezi. Mai ales daca stii ca ai dreptate, ai argumente.

Si nu e vorba doar de cauze mari – si daca ai un mediu abuziv la birou sau acasa, e legitim sa spui „nu“, sa iti strigi nevoia de dreptate. Fiti furiosi, luptati pentru ideile voastre si nu cedati pana se rezolva. Nu e chemare la anarhie ci la afirmare de sine, la asertivitate. Abuzul se bazeaza pe o doza de consimtamant din partea victimei. Nu fiti victime!

See Also

 

Ma puteti urmari si pe www.iulialexa.com

Foto: shutterstock.com

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top