Now Reading
Copilăria, această comoară adesea uitată

Copilăria, această comoară adesea uitată

Revista Psychologies
copilăria-această-comoară-adesea-uitată

Dacă îi permitem copilului din noi să se exprime, nu înseamnă că regresăm. Înseamnă că redescoperim prospețimea și intensitatea primilor noștri ani. Înseamnă că înflorim.

În urmă cu câțiva ani, pe toate ecranele cinematografelor vedeam o reclamă la un parc acvatic: în mijlocul unui roi de copii care țipau din toate puterile în timp ce coborau pe un tobogan uriaș, ca pe un derdeluș, am văzut un domn cu burtă, la vreo cincizeci de ani, cu casca de baie înfiptă bine pe cap și pe urechi. „Acest om era încă, cu o oră în urmă, Jean-Bernard S., directorul temut de cei două mii de angajați ai săi”, spunea o voce misterioasă. Da, chiar cel care râdea cu poftă nestăvilită și se dădea pe toboganele cu apă, făcând o mie de giumbușlucuri, era același care, alteori, se comporta ca un adult responsabil, era sârguincios, riguros. Acest parc acvatic, care avea puterea atât de mare de a trezi ceea ce rămânea din copilărie în el, nu era oare Edenul însuși?

Iată cel puțin un punct asupra căruia publicitatea, pe de o parte, și psihoterapia, literatura, arta, pe de altă parte, se pun de acord: acea parte de copilărie rămasă în noi este ca o mană cerească. Este alfa și omega existenței noastre, pământul din care își trag seva rădăcinile noastre, o țară pe care trebuie să o revedem cu ochii de copil pentru a readuce prospețimea în viața noastră, pentru a trăi din nou senzațiile pierdute: inocența, fantezia, lejeritatea, spontaneitatea. Pentru unii artiști și designeri, aceasta este în mod clar o sursă de creativitate. Dar nu este la fel pentru majoritatea dintre noi? Redescoperirea modului în care priveam lumea în copilăria noastră, readus în viața noastră de adult, nu este oare harul care ne poate trezi, zgudui, care ne ajută să ne recâștigăm intensitatea și bucuria pierdută?

Citește continuarea articolului în ediția de februarie 2022 a revistei Psychologies sau abonează-te și primește în dar cartea „Știutorii” cu autograful lui Mircea Cărtărescu.

Un articol scris de Pascale Senk

Traducere de Anne-Marie Andrei

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top