Now Reading
Seara el pleaca la el acasa unde locuieste cu mama sa

Seara el pleaca la el acasa unde locuieste cu mama sa

Ce simte pentru mine? Sunt cu el de 13 ani. Nu locuim impreuna. Lucram la aceeasi firma si in fiecare zi dupa program plecam impreuna la mine acasa, mananca doar la mine, dar seara el pleaca la el acasa unde locuieste cu mama sa. Doar in weekend ramane la mine. Eu am dintr-o relatie anterioara o fetita. Pot sa spun ca suntem ca o familie. Plecam impreuna in concedii, ne petrecem timpul liber impreuna.

Dar e o problema: la un an dupa ce ne-am cunoscut, el a avut o relatie-aventura cu o femeie. Aceasta femeie a ramas insarcinata odata cu mine. A fost un soc pentru mine sa aflu asta, mai ales ca exact atunci ramasesem si eu insarcinata. A zis ca acea femeie vrea copilul si nu vrea sa faca avort. Si eu voiam sa fac copilul, dar el a zis ca nu isi permite sa creasca 2 copii si mi-a zis sa fac eu avort. A ales copilul celeilalte, dar a ramas cu mine. Nu l-am inteles niciodata de ce a ales asa: ma vrea pe mine dar copilul alteia.

In afara de o pensie alimentara pe care o platea lunar, nu l-a interesat acel copil. Nu l-a vazut niciodata pana cand copilul a imlinit 7 ani. Apoi dintr-o data a inceput sa il viziteze regulat in fiecare sambata. Acum copilul are 11 ani. Am inteles ca vrea sa fie aproape de acest copil, dar nu inteleg secretele pe care le are fata de mine cand il intreb ce a facut cand e la el, unde au fost. Daca au fost undeva la plimbare, pentru ca atunci cand se intalnesc se duce la copil acasa, nu ia copilul la el. Am aflat ca atunci cand ies undeva la plimbare nu ies doar ei 2 ci merge si mama copilului.

Cand l-am intrebat daca e adevarat, a recunoscut ca asa e si lui i se pare ceva normal. Asta chiar ma deranjaza. I-am zis sa luam copilul cu noi cand mergem noi undeva; la plaja, iarba verde, dar nu vrea pentru ca „nu vreau sa derutez copilul… Ce ar crede daca ma vede cu tine?”adica ce sa inteleg? Ca acest copil stie ca el e impreuna ca mama sa? Nu stiu ce vrea de la mine. Nu am nimic impotriva ca se duce la copil ca ies impreuna, dar consider ca trebuie doar el cu copilul, nu si ea. El zice ca o face pentru copil si ca imi fac eu ganduri degeaba. In relatia cu mine el e la fel ca inainte. Si cu fiica mea se intelege bine. E bine. Doar asta ma deranjaza.nu stiu ce sa cred.va rog mult sa imi spuneti parerea dvs.

Intrebare pusa de: stinga, 38

Raspunsul psihologului:

As pleca in raspunsul meu chiar de la prima propozitie, prima intrebare „ce simte el pentru mine?”. Cred ca aceasta intrebare este singura de altfel ma poate ajuta in incercarea mea de a va indruma. De ce spun asta?! Pentru ca ea imi ofera imaginea starii dumneavostra interne, incertitudinii si nesigurantei pe care o resimtiti in prezent…dupa 13 ani de „convietuire” cu barbatul cu care ati ales sa traiti. Pentru ca da, ati ales sa traiti in aceasta situatie, sunteti parte din ea si iata ca acum, dupa atata timp, surprinsa ca nu intelegeti ce se intampla si dezorientata de alegerile altora.

Cred ca ar trebui sa incepeti sa va intrebati ce simti dv pentru el si mai putin ce simte el pentru dv. Este destul de clar cam ce anume a ales acest barbat si ca a tinut in paralel doua relatii. Nu este o situatie nemaintalnita, iar bigamia, cu si fara legalizare, se cunoaste de cand lumea. Dar v-as intreba pe dv ce v-a facut sa intrati intr-un astfel de scenariu, ce v-a facut sa acceptati atata timp acest joc dublu fara sa va ganditi ca la un moment dat acest moment sau altele asemanatoare ar putea veni? Cred ca scenariul dv a fost usor nerealist si nu pentru ca nu v-ar fi putut fi favorabil, ci pentru ca el avea si are o gramada de necunoscute si variabile incontrolabile de catre dv.

Asadar, de ce acum ati ajuns sa va puneti aceste intrebari?

Inteleg ca e vorba de 13 ANI in care barbatul „impreuna” cu care sunteti nu a fost, in fapt, impreuna cu dumneavoastra decit in „timpul liber”; nu vi se pare ciudat? Ce ati gindit-crezut-sperat DUMNEAVOASTRA in tot acest rastimp?

Daca acest aranjament vi s-a parut acceptabil – si, in ceea ce ma priveste, cred ca orice aranjament acceptat de catre AMBII parteneri este OK – de ce sunteti ACUM atit de deranjata?
Iar daca nu, de ce nu ati facut ceva pentru a clarifica situatia?

Si daca tot ati ajuns in acest moment, ar fi de dorit sa mergeti pana la capat si sa faceti ceva pentru a va fi mai bine, dv si fiicei dv. Observ oricum ca la fiica dv va ganditi mult prea putin si fara sa va dati seama ca ii prezentati si ei un model de viata greu de inteles si confuz. Asadar aceasta situatie va priveste in primul rand pe dv dar si pe ea. Trebuie sa incepeti sa va ganditi ce anume ii oferiti si fiicei dv in acest melanj relational si la ce impact poate avea si asupra ei.

Mi se pare ca sunteti prea absorbita de situatiile strict-concrete, de solutiile usor de controlat in plan real, concret si nu puteti vedea peisajul general, situatia dv de viata si a fiicei dv, contextul mai larg de viata in care va aflati.

Cred ca nu va place ceea ce cititi, dar cred ca ar merita ragazul sa zaboviti mai mult asupra dv, asupra sentimentelor si dorintelor dv si sa incepeti sa va vedeti in alta lumina dv si fata dv, acum cat nu este prea tarziu sa mai puteti face ceva.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top