Citești
Exista dependenta de sex?

Exista dependenta de sex?

Despre amor si sexualitate se poate vorbi mult, foarte mult. De obicei, ideile despre sex sunt clar marcate cultural de prejudecatile noastre. Si de clisee. Dar cum arata sexualitatea din punct de vedere neurostiintific? Explicatii de la Dragos Cirneci, desigur.

 

Psychologies: Sa punem pe masa de disectie neurostiintifica acest misterios concept: dragostea…

Dragos Cirneci: Dragostea este, din punct de vedere biologic, neurostiintific, un concept-umbrela, are trei componente. Una e de atasament, una este sexuala si una este de excitatie (arousal – vom folosi acesti termeni tehnici, deci e bine sa obisnuim cititorii cu ei).

 

Nu este acelasi lucru, „sexuala“, cu cel de „excitement“ si „arousal“?

D.C.: Nu, nu este acelasi lucru. Pentru ca excitement-arousal il simti si daca iti spune cineva ca iti cumpara un Rolls-Royce sau te trimite in India in vacanta. Nu te excita fizic nimic cu ocazia respectiva. Sunt lucruri diferite, sunt componente diferite.

Sunt trei tipuri de chestii in capul tau: una e atractia sexuala, una este atasamentul, care apare dupa o vreme – de altminteri, chestie care se intampla cel mai greu si care si moare ultima; partea sexuala, care apare prima data, dar asta si piere cel mai repede.

De regula, dureaza maximum doi-trei ani, deci poate sa dureze intre doua luni si maxim doi-trei ani. Dupa care,oricum „fuge“ partea de atractie sexuala.

Apoi este componenta aceasta de excitement si arousal, care sunt… bucuria, emotiile, fluturasii din stomac, ceea ce simti cand te intalnesti cu persoana respectiva, pe care o vezi, care iti scrie, iti vorbeste la telefon etc.

Adica bucuria pe care o simti cand urmeaza sa te vezi cu ea sau tocmai te-ai vazut cu ea, vezi viata in roz, optimismul si toate chestiile acelea. Si asta este, iarasi, ceva care dispare oarecum mai repede decat partea sexuala.

 

De ce dispare?

D.C.: Pentru ca te obisnuiesti cu stimulul. De exemplu, unui sobolan, daca vrei sa il stimulezi, nu ii oferi branza sau cascavalul, ca in Tom si Jerry. Daca vrei sa-l motivezi cu ceva, ii dai dulciuri. In toate experimentele, sobolanilor li se dau sucuri indulcite. Ei dezvolta adictie la asa ceva.

Dar oricat de mult i-ar bucura dulciurile respective, daca le dai, o viata, numai asa ceva, nu mai raspund la fel ca prima data. In primele saptamani, se bucura mult, dupa care le scade motivatia.

Ei vor sa manance mai departe, dar, daca vii cu o chestie noua, sar pe ea, oricat de mult le-ar fi placut la inceput sucul.

Ca la orice chestie care iti place foarte mult, valoarea respectivului lucru nu este constanta in timp. Adica la inceput e mai ridicata, dupa care mai decade si poate sa ramana la un platou, aceeasi, ori sa dispara cu totul.

 

Si e valabil si pentru activitatile placute?

D.C.: Pentru orice activitate. Sau aproape orice activitate. De exemplu, sunt si unele pentru care nu exista habituare („obisnuinta“, in termeni stiin­tifici). Cum ar fi sexul. Sexul cu o persoana anume, da.

In schimb, daca schimbi persoana, iti revine interesul. Este o chestie genetica. Fata de altele, oricare ar fi ele, iti scade la un moment dat interesul. Indiferent ca e vorba de mancare sau nu stiu, de o haina, de o jucarie, o masina sau mai stiu eu ce.

 

Pai, nu e ca la mancare? Adica ai nevoie sa mananci, dar trebuie sa mananci diferit…

D.C.: Da, pai tocmai asta-i chestia! Daca tot timpul mananci acelasi lucru, dispare placerea. De exemplu, daca esti fan icre negre: daca ai manca numai icre negre doi ani de zile, la un moment dat te scarbesti. Automat, ti s-ar „aprinde beculetele“ cand vezi orice altceva. O zacusca!

 

Si atunci, ce-i povestea asta cu monogamia?

D.C.: E un construct social, dar si religios. Noi suntem (nu stiu daca e bine sau rau) o civilizatie crestina. Iar crestinii si-au mostenit o buna parte din bagajul lor, amestecat de mituri, legende si traditii, de la iudei, de la evrei.

Evreii au chestia asta cu sexul, cum ca ar fi ceva rau. O obligatie, femeia ar fi undeva la coada societatii; in Biblie, cand faceau chefuri sau nunti, femeile erau intr-o parte a camerei, barbatii in alta parte a camerei.

O chestie patriarhala, traditionalista si misogina. Si, practic, in Biblie, partea asta a fost mostenita inclusiv in Noul Testament si in varianta finala a Bibliei, pe care o stim noi, din traditia iudaica: sexul ca rau necesar, iar femeia ceva second hand. 

In acelasi timp, ei voiau sa-si mentina linia de sange. Primele triburi iudaice voiau sa-si mentina descendenta curata. Asa ca, in afara de faptul ca nu-si amestecau religia cu altii, nu puteai sa treci la religia mozaica decat daca erai evreu.

La fel, aveai ingradire la sex cu altii decat cei din neamul tau. Ca sa ramana sangele in familia respectiva. Nu puteai sa faci sex in stanga si in dreapta. Exista, asadar, controlul liniei de sange al familiei respective. Si asta a fost bagat in Biblie ca invatatura, ca nu e bine.

Si a ajuns si la noi pe linie bisericeasca, in crestinism. Nu in toate civilizatiile exista monogamia. De exemplu, la islamisti e chiar promovata poligamia: dupa cum stii, bogatii au multe neveste, deci nici vorba sa domneasca monogamia acolo…

 

Dar de ce sunt acele trei sisteme relationate: sex, atasament, emotia entuziasmului atunci cand iubim?

D.C.: Entuziasmul se asociaza cu sexul pentru ca entuziasmul apare la orice chestie placuta. Este acea senzatie de euforie care poate fi data si de drog, de shopping si de faptul ca a castigat echipa de fotbal preferata – de orice te bucura. Sexul, fiind o activitate care in mod normal este o rasplata, vine la pachet.

 

E adictiva? Exista adictie…

D.C.: De sex? Pai cum sa nu? Nu stii ca actorii de la Hollywood se trateaza de asa ceva?

 

Deci nu e o moda medicala americana contemporana? Ei au clinici de tratare de dependenta de sex.

D.C.: Orice fel de comportament constant, repetat, fata de ceva, e o adictie. Tehnic vorbind, in capul tau, orice faci iar si iar, din placere, e adictie. Indiferent ca e un obicei, cititul sau fitness-ul, drogul sau sexul, alcoolul etc. Daca faci constant ceva si iti place, tehnic, e adictie.

 

Clinicile de tratament al adictiei de sex sunt justificate.

D.C.: Da. La unii, acest gen de comportament este mai accentuat.

 

Dar unii sunt mai senzuali decat altii? Au o nevoie mai intensa de sex decat altii?

D.C.: Da, bineinteles. Dar asta e valabil la orice fel de senzatii. Unii au senzatii catarandu-se pe munte, altii au senzatii tari ca joaca bridge. Gradul e diferit.

Unii au nevoie de mai multa stimulare ca sa capete senzatii, e o chestie biologica, si altii au senzatii foarte puternice la o stimulare foarte mica, foarte redusa. Si o stimulare mai puternica chiar ii sperie, ii streseaza.

 

Este ceva genetic sau din educatie?

D.C.: In primul rand, este indusa genetic, dar se poate regla si din educatie. Cam toate lucrurile la care esti predispus, se pot regla din educatie – mai putin sindromul Down. Prin educatie, in mediul in care traiesti.

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sus

Prinde o reducere o dată în lună! Totul redus cu 30%
ABONAMENTE, CĂRȚI, EVENIMENTE
AGENDE PERSONALIZATE