Citești
Poveste fara sfarsit

Poveste fara sfarsit

Revista Psychologies

Totul a inceput pe cand aveam aveam 17 ani… Eram fericita pentru ca aveam tot ce imi doream si nu ma refer la bani, eram la liceu si nu trecea minut in care sa nu zambesc. Eram frumoasa si baietii erau mereu in preajma mea. Eram in vacanta clasei a11a (la sfarsitul ei mai exact) si am inceput sa vorbesc cu un prieten. Pentru mine era ceva temporar pentru aveam de gand sa savurez ultimul an de liceu din plin. Intr-o seara mi-a zis ca ma iubeste… Cum era sa-i spun ca eu nu??!! N-am putut sa fac asta si am fost impreuna pana la sfarsitul liceului. Am incercat de mii de ori sa-l las dar imi zicea ca se sinucide, avea probleme cu inima… In sfarsit am luat bacul cu note mari si intrasem la 2 facultati… Speram ca plecand la facultate departe de el, se va indeparta de mine. Dar soarta nu a vrut sa ne desparta… pentru ca am ramas insarcinata… Nu am vrut sa fac avort si am plecat cu el in strainatate, a fost bine un timp. El isi dorea mult copilul acesta, eu mai putin. Dupa ce s-a nascut copilul au inceput problemele. Eu eram mereu cu copilul pentru ca era mic si nu mai puteam sa ma distrez ca inainte. M-a jignit de multe ori in public. Se schimbase mult. Apoi inainte de botez venise mama lui si ne-a intrebat daca vrem sa ne casatorim. Eu am zis ca da dar cand o sa avem banii necesari ca nu vrem sa ne grabim. Ea aplecat in tara iar dupa cateva luni am aflat ca data nuntii, restaurantul si muzica erau deja programate… o surpriza pentru mine. Cu doua luni inainte de nunta am vrut sa o anulez., dar daca o anulam ii faceam probleme viitoarei soacre cu socrul meu. Am ajuns in tara cu o luna inainte de nunta… printre certuri, pregatiri… am ajuns la ziua nuntii… o facusem si pe asta. M-a convins sa plecam inapoi si sa lasam copilul in tara. Plangeam ca o nebuna fara el, dar sotul meu nu intelegea. A venit ziua mea si m-a lasat singura acasa, iar el a plecat la un prieten comun. In 4 ani a uitat de 2 ori de ziua mea. Nu ne intelegeam deloc. Eu imi vroiam copilul aproape. Apoi a trebuit sa plece in tara pentru un atestat… o saptamana. Dupa o saptamana mi-a zis ca mai dureaza una. In saptamana aia a venit prietenul nostru sa vada ce fac… I-am zis ca poate sa mai vina la o cafea ca eu oricum sunt acasa toata ziua. Nu puteam sa dorm… fumam continuu… eram distrusa. El ma suna din cand in cand. Aveam cu cine vorbi, ma intelegea si… ma placea. Stiam asta de mult timp dar nu indraznise sa se apropie niciodata de mine pana in seara aceea… Vroiam sa-i spun sa plece in clipa in care ma sarutat dar nu vroiam sa regret a doua zi. A fost o saptamana de vis dar intre timp aflasem ca trebuie sa plec in tara. Eram fericita pentru ca ma intorceam la copil si aveam de gand sa uit acea saptamana. Cand am ajuns in tara nu am primit decat un pupic rece de la sotul meu. Ma intrebam de ce?!!! Nu mi-a simtit lipsa prea mult pentru ca aflasem ca era prin oras in fiecare seara cu prietenii la bere. Am vazut si niste discutii cu fosta lui iubita pe messenger in care planuiau sa se vada. Explicatia lui a fost ca vroiau sa ne vedem noi doi, cu ea si iubitul ei. Apoi l-am imbatat si mi-a zis ca vroia sa o lase balta ca sa ii afecteze orgoliul. Am continuat cu certuri, gelozie, sex… Credeam ca doar asta ne mai tine impreuna. Pana cand in timp ce faceam dragoste am deschis ochii si mi-am dat seama ca nu simt nimic… Continui sa accept jigniri, injuraturi, sa-l vad mereu in fata calculatorului. Asta e doar un rezumat mult mai frumos decat intreaga poveste. Prefer sa nu mai simt iubirea. Sa stau langa cineva doar de dragul copilului, pentru ca el e cel mai important si are nevoie de amandoi….

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top