Ce faci când simți că munca ta nu contează

Știm cu toții că fiecare dintre noi își dorește să fie apreciat, își dorește ca munca să-i fie recunoscută și răsplătită, să simtă satisfacția lucrului bine făcut și a faptului că este de folos.

Ce te faci, însă, dacă ai tot mai mult sentimentul că munca ta nu contează, nici pentru șefi, nici pentru colegi? Ce faci dacă auzi, nu doar o dată: „Dă-i lucrarea asta lui y, să o facă ea/el, că oricum nu face mare lucru” sau „Pune-l pe y în comisie că are suficient timp”. În condițiile în care ai destule sarcini de rezolvat și proiecte de terminat cât să te țintuiască de scaun întreaga zi. Iar dacă obiectezi și îndrăznești să spui că ai deja prea multe de făcut sau că lucrarea respectivă nu prea e în fișa ta de post, ți se reproșează că nu tragi cot la cot cu echipa.

Te întrebi de unde a apărut această impresie despre tine, că nu ești suficient de „cocoșat” de lucrări. Te întrebi de ce ceea ce faci tu este văzut ca mai puțin important decât ceea ce fac ceilalți și, prin urmare, tu poți lăsa totul deoparte ca să faci ce vor ceilalți, când vor ceilalți. Începi chiar să te îndoiești de tine şi de capacităţile tale.

Pe măsură ce trece timpul, frustrarea, amărăciunea și dezamăgirea se instalează și cresc tot mai mult în intensitate. Îți faci lucrările, le faci și pe cele care ți se dau pe lângă, dar sentimentul că ceva esențial lipsește nu se dă dus și pace, oricât ai încerca. Nu-ți dorești felicitări, ci doar aprecierea corectă a muncii depuse. Și simți tot mai acut că locul tău nu mai este acolo.

Annie McKee, autoarea cărţii How to Be Happy at Work, spune: „E groaznic să simţi că eşti invizibil la muncă. Nevoia de apreciere este intrinsecă pentru oameni, iar dacă nu este satisfăcută la locul de muncă, atunci sentimentul de apartenenţă nu are cum să existe.”

Situația nu este strălucită, dar nici de plâns nu este. Haideți să vedem:

• Îți poți schimba șeful? Nu.
• Îți poți schimba colegii? Nu, întotdeauna.
• Te poți schimba pe tine însuți? Desigur, dar doar dacă este în folosul tău și pentru a deveni cea mai bună versiune a ta, nu pentru a le face altora pe plac.

Ce poți face în această situație? Ai mai multe variante pe care le poți lua în considerare:

• să vorbești cu șeful tău și să-i prezinți clar și detaliat situația. Să-i explici importanța și necesitatea lucrărilor pe care le ai de îndeplinit, cu sublinierea că sunt la fel de importante ca și celelalte. Să-i spui cum te simți și să soliciți din partea lui o „radiografie” a activității tale, ca să vezi cum privește el lucrurile și ce ar trebui făcut.
• să vorbești cu colegii și să le arăți că ești deschis la îndeplinirea și a altor atribuții, dar cu condiția de a fi lăsat să-ți rezolvi sarcinile curente, astfel încât să poți respecta termenele de predare.
• să-i faci să înțelegă că fiecare are ritmul propriu de lucru și încercarea de a schimba acest ritm poate duce la erori, întârzieri și chiar conflicte.
• să-ți analizezi cu atenție și onestitate activitatea și să vezi dacă respectă cerințele și standardele impuse de firmă.
• să fii realist în ceea ce privește aptitudinile și cunoștințele tale și să vezi ce ar trebui să mai înveți ca să fii și mai bun.
• să stabilești clar ce îți dorești să faci în continuare, care sunt avantajele și dezavantajele de a rămâne și pe mai departe la locul de muncă respectiv.
• să accepți faptul că nu-ți stă în puteri să-ți schimbi șeful și nici colegii și că trebuie să încerci să te adaptezi situației.
• să vezi care sunt oportunitățile din domeniul tău de activitate și care sunt șansele de a-ți găsi un alt loc de muncă mai bun.
• să apelezi la serviciile unui coach de carieră.
• și nu în ultimul rând, să fii dureros de sincer cu tine însuți și să stabilește clar dacă ceea ce faci îți place cu adevărat și dacă nu cumva ar fi timpul să schimbi nu doar firma, ci și profesia.

Nu este ușor, mai ales acum, în situația economică actuală, să renunți la un loc de muncă și să pornești în căutarea altuia. Orice schimbare implică o anumită doză de risc, pe care trebuie să fii pregătit să ți-o asumi.

Totul se rezolvă cu calm, răbdare și comunicare. Deși situația poate părea, în unele momente, de-a dreptul insuportabilă, ai încredere în tine și nu ceda tentației de a lua decizii impulsive, pe care mai târziu s-ar putea să le regreți amarnic.

Pune în balanță avantajele și dezavantajele fiecărei situații, răspunde deschis la întrebarea „ce este cel mai important pentru mine acum?” și ia acea decizie care simți că te energizează, te entuziasmează și te împlinește.

Și, nu uita: calm, răbdare și încredere.