Now Reading
5 mituri despre bolile mintale. Când e cazul să consulți un psihiatru

5 mituri despre bolile mintale. Când e cazul să consulți un psihiatru

5mituridesprebolilemintale

Bolile mintale sunt considerate probleme de sănătate destul de complexe și dificil de gestionat uneori. Studiile au arătat că unul din 5 adulți cu vârsta de peste 65 de ani va fi diagnosticat cu o boală mintală.

Bolile mintale sunt considerate probleme de sănătate destul de complexe și dificil de gestionat uneori. Studiile au arătat că unul din 5 adulți cu vârsta de peste 65 de ani va fi diagnosticat cu o boală mintală. Din păcate, bolile mintale sunt asociate cu un stigmat și puține persoane aleg să meargă la un medic de specialitate.

Mituri despre bolile mintale

Oamenii diagnosticați cu o boală mintală rămân nebuni pentru tot restul vieții. Această situație poate fi comparată cu o persoană care a fost diagnosticată cu diabet și nu mai poate avea o viață normală. Această prejudecată este una falsă, pentru că există numeroase tratamente benefice care permit pacienților cu boli mintale să se bucure de o viață fericită. Unele boli mintale sunt chiar tratabile prin psihoterapie.

Cei cu boli mintale au personalități multiple. Schizofrenia nu se referă la personalitățile multiple, ci la boala cronică ce împiedică bolnavul să facă diferența între real și imaginar. Există pacienți cu schizofrenie care suferă de episoade psihotice, delir și idei paranoide, dar acestea pot fi ținute sub control cu un tratament adecvat.

Oamenii cu boli mintale sunt imprevizibili și periculoși. Acest mit este adesea perpetuat de media și poate alimenta frica și stigmatizarea. În realitate, majoritatea persoanelor cu boli mintale nu sunt periculoase și nu prezintă un risc pentru ceilalți. De fapt, aceste persoane sunt mai susceptibile să fie victime ale violenței decât să o comită ele însele.

Doar anumite persoane sunt diagnosticate cu boli mintale. Miturile spun că bolile mintale afectează doar anumite grupuri de oameni sau că sunt limitate la anumite categorii sociale. În realitate, bolile mintale pot afecta pe oricine, indiferent de vârstă, gen, rasă, statut socioeconomic sau alți factori. Este important să recunoaștem că nimeni nu este imun la boli mintale și că este perfect normal să căutăm ajutor atunci când ne confruntăm cu probleme de sănătate mintală.

Bolile mintale sunt doar o închipuire sau o slăbiciune personală. Se spune că bolile mintale sunt pur și simplu o chestiune de voință sau de atitudine și că cei care le experimentează ar trebui doar să se străduiască mai mult să le depășească. În realitate, bolile mintale sunt afecțiuni medicale reale, care pot fi cauzate de o combinație complexă de factori biologici, genetici, psihologici și de mediu.

De ce este importantă sănătatea mintală

Pe parcursul vieții lor, mulți oameni se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) precizează că sănătatea mintală cuprinde starea de bine subiectivă, sentimentul de autoeficacitate, autonomie, competență, dependența între generații, autoactualizarea potențialului intelectual și emoțional.

În general, atunci când ne referim la bolile psihice, vorbim despre tulburări ce afectează modul în care simțim, gândim și ne comportăm în viața de zi cu zi. Problemele permanente pot fi un semn al unei boli mintale. Apariția bolilor mintale poate fi influențată de:

  • Factori ereditari;
  • Mediul extern;
  • Obiceiurile zilnice;
  • Biochimia creierului.
  • Bolile psihice pot apărea indiferent de vârstă, gen sau statut social.

Simptomele bolilor mintale

Bolile psihice se pot clasifica în mai multe tipuri, fiecare având propriile simptome. Dacă cunoașteți persoane care se confruntă cu stări negative, dileme, convingeri nepotrivite, probleme cu somnul sau își pierd interesul pentru activitățile de zi cu zi, este posibil să se confrunte cu probleme de sănătate mintală, de aceea ar trebui să consulte un medic.

Conform Psychiatry.org, unele dintre cele mai frecvente simptome ale bolilor mintale sunt:

  • stare permanentă de oboseală;
  • lipsă a empatiei;
  • dureri inexplicabile din punct de vedere medical;
  • lipsa speranței, stare de neajutorare;
  • posibile halucinații vizuale, auditive (voci pe care nu le poate opri);
  • consum de droguri sau alcool;
  • distanțare de oamenii apropiați;
  • renunțarea la activitățile obișnuite și la hobbyuri;
  • gânduri suicidare;
  • rănirea fizică a altor persoane;
  • dificultatea sau imposibilitatea desfășurării activităților și sarcinilor de zi cu zi.

Foto: Pavel Danilyuk

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top