Now Reading
Cantec de iubire – de Marius Chivu

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Cantec de iubire – de Marius Chivu

Iubirea are un limbaj simplu. Se compune din gesturi. Cand insa ea trece in poem, metaforele capata o superba corporalitate.
Cel mai vechi si mai faimos poem de dra­goste apare acum in versiunea ultimului mare poet roman cu geniu lingvistic – Serban Foarta –, la 320 de ani de la prima traducere romaneasca a Bibliei, cea a lui Serban Cantacuzino, din 1688!

Cantarea cantarilor este dialogul indragostit dintre regele Solomon (970-931 i. Hr.), fiul lui David, si frumoasa pas­torita saraca Sulamita, pe care regele o intalneste in muntii Libanului. Pre­zenta acestui poem, in care nu apare numele Divinitatii, printre cartile canonice de invatatura din Vechiul Testament i-a nedumerit pe cercetatori. Ce fel de text era aceasta misterioasa pastorala ebraica cu influente egiptene si care semana cu cantecele de nunta babiloniene?

De-a lungul secolelor, s-a spus despre acest poem in care indragostitii isi lauda iubirea si frumusetea ca ar fi o alegorie a Exodului, un cantec mistic despre unirea lui Iehova cu poporul lui Israel, o reflectie poetica a iubirii lui Iisus pentru Biserica, un dialog intre regele Solomon si statul sau, ba chiar un dialog ocult intre Soare si Luna.

Numai in secolul al XII-lea i-au fost inchinate poemului peste 30 de comentarii – era posibil ca un poem atat de frumos sa nu fie mistic-religios?! In timp, interpretarile alegorice, mistice si simbolice au slabit, si astazi, poemul este vazut – asa cum spusesera inca de la inceput si Hippolit, si Origene – in toata splendoarea candid-lirica a erotismului sau latent: o cantare profana de nunta, in care un mire frumos, puternic si misterios, dorit de toate fecioarele Palestinei, inchina imnuri de dragoste, frumusete si slava miresei sale care, la randu-i, ii lauda frumusetea, il asteapta si-l cheama plina de dorinta.

Iata cel mai celebru pasaj al poemului in minunata versiune a poetului Serban Foarta:

„Iubito, preafrumoasa esti,
nu-i alta pe masura ta!
Columbe-n ochi ai, cand privesti
pe ganduri, prin mahrama ta.
Ti-asemui parul cu o turma
de capre,-n vai, in Galaad.
Ti-asemui dintii cu o turma
de albe oi ce trec prin vad
ca sa se-adape; toate-au gemeni
In pantece, nu-i una stearpa.
Iubito, buzele-ti asemeni
cu-o panglica sau o esarfa
de purpura is; iar glasu-ti mandru
ma farmeca precum o harpa.
O rodie data-n doua ti-este
obrazu-ti, cand se-ascunde in­tru zaif…
Iubito, sanii ti-s asemeni
cu pu­ii unei ciute, gemeni,
cand, printre cri­ni, aceasta paste…”

 

Eccleziastul. Cantarea cantarilor de citit:
Eccleziastul. Cantarea cantarilor

pre stihuri tocmite acum de Serban Foarta
Editura Art, 2008

Marius Chivu.

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top