Now Reading
Cat de multa iubire este prea multa?

Cat de multa iubire este prea multa?

Revista Psychologies

mama, copil


Fara o legatura, nu poti construi o relatie, dar poti f i si coplesit de prea multa iubire. Cazurile extreme, in care dragostea f ie dispare, f ie sufoca, sunt destul de des intalnite in familia actuala.

Recent, psihologii au avut o mare revelatie: in zilele noastre, familia este legata de dragoste. Ne vine a spune: cu atat mai bine! Dar sa vedem… Pana nu demult, regulile unei familii erau decretate prin legi emise de institutia cunoscuta drept casatorie. Odata ce s-a prabusit acest mit, familia ajunge sa depinda doar de liberul arbitru si, deci, de alegerile efective ale membrilor. Astfel, copiii parintilor separati ajung sa o prefere pe bunica in locul mamei sau pe fratii vitregi in locul celor buni. Practic, fara dragoste, familia s-ar narui, nu ar avea motivatia de a exista. Cei care dispretuiesc familia traditionala nu mai au motiv sa se planga.

Legile de pana acum erau impotriva divorturilor si reuseau, prin asta si prin dependenta constransa a copiilor de parinti, sa defavorizeze inf lorirea individuala. Acum, conform noii ordini, exista o mai mare libertate de a alege, de a ramane impreuna din iubire. Dar tocmai pentru ca se stie ca dragostea este fragila, cuplurile o idealizeaza. Apare astfel un sentiment afectiv mai puternic ca oricand intre parinti si copii. Fapt din care rezulta uneori sufocarea din prea multa dragoste.

Teama de a face rau

Urmariti de frica de despartire, parintii fug de conf lictele dintre ei si copiii lor si le evita, pe cat posibil. Dar cum maturizarea presupune si descoperirea si cunoasterea urii, adolescentii pot ajunge sa o manifeste asupra lor insisi. Apar astfel bulimiile, anorexiile, fobiile scolare etc., urmate de un puternic sentiment de vinovatie trait de parinti. Acestia din urma considera ca stima de sine este un produs al mediului familial, iar cand acest imperativ nu este atins, ajung sa se acuze unul pe celalalt, cautand vinovati. Ajung astfel sa creada ca, pentru dezvoltarea lor personala si cea a copiilor, este mai bine sa inceapa o noua viata si o noua familie.

Despartiri dif icile

Este foarte greu pentru parinti sa se desparta de copiii lor atunci cand acestia cresc. Centrul problemelor din familiile de azi este perioada adolescentei, care incepe la 12 ani si uneori se prelungeste si pana la 30 de ani. Asta, in cazurile in care ti­nerii ajung sa aiba dif icultati in cas­tigarea autonomiei. Pentru parinti, plecarea copilului de acasa corespunde cu recunoasterea propriei imbatraniri si acceptarea sfarsitului „proiectului parintesc“.

In societatea moderna, toata lumea este fascinata de adolescenti si din ce in ce mai multi parinti ajung complici ai adolescentilor in actiunile lor. Complicitatea aceasta ajunge sa submineze granita traditionala dintre generatii, facand tot mai greu de stabilit ierarhiile si camufland procesele de autoritate. Legaturile de dragoste ale familiei moderne ajung oare sa f ie de neinteles? O lege veche ajunge sa f ie de folos pentru timpurile moderne: parintii trebuie sa invete ca ruperea unei relatii care sufoca nu duce la o ruptura de familie, ci la formarea unei noi relatii. Educatia inseamna sa ii inveti pe copii si ce inseamna independenta.

Iubirea, mereu ea

Familia reprezinta aerul res­pirat de copil, firescul, normalitatea cunoscute in copilarie, pe­rioada foarte importanta pentru con­turarea multora dintre credintele si deciziile noastre, care ne vor influenta viata ca adulti. In fiecare familie exista o definitie, un set particular de mesaje, re­guli de multe ori nescrise, nevorbite, dar stiute de membrii familiei in legatura cu ce inseamna iubirea si manifestarea acesteia:
–  „Imi iubesc copilul, asa ca o sa-i ofer tot ceea ce eu n-am primit de la parintii mei.“
–  „Sunt ai mei, ii iubesc, asa ca o sa-i bat ori de cate ori nu ma asculta.“
–  „O sa am grija ca copilul meu sa nu aiba griji, sa nu faca nimic in casa, pentru ca eu am muncit toata copilaria, de fapt nici n-am avut o copilarie.“
–  „Iubirea e ceva despre care nu vorbim, nu trebuie sa ne aratam sentimentele, e suf icient ca suntem
impreuna.“
–  „Copilul meu sigur stie ca-l iubesc pentru ca-l las sa fac tot ce vrea, are libertate totala; si asta, pentru ca eu stiu ce inseamna sa traiesti fara libertate, doar cu reguli.“
–  „Iubirea inseamna ca-l ajut tot timpul pe copilul meu, uneori chiar fac lucrurile in locul lui, ca sa-i fac viata mai usoara.“
–  „Mi-e atat de draga, am nevoie atat de ea, mi-as dori sa locuiasca mereu cu mine, s-o vad in f iecare zi.“
–  „Iubirea inseamna ca sunt datoare s-o ajut pe mama tot timpul, orice mi-ar cere sa fac.“
–  „Daca-ti iubesti parintii, atunci trebuie sa-i asculti, sa nu-i contrazici, pentru ca ei stiu mai bine.“

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!