am aflat despre existenta unor basme ” terapeutice”
Buna seara, Apelez la ajutorul dumneavoastra in speranta ca imi veti putea clarifica o nelamurire. Apreciez foarte mult munca dumneavoastra si imi place sa ma documentez; participand la o discutie am aflat despre existenta unor basme ” terapeutice”. Nu am inteles insa esenta acestora. Pot fi create astfel de basme, avand ca scenariu viata personala a unui client cu scopul de a-l ajuta? In speranta ca nu v-am deranjat cu intrebarea mea, va multumesc anticipat!
Intrebare pusa de: GIANA, 29
Raspunsul psihologului:
Interesanta intrebare. Ma gandesc ca basmele pot fi considerate „terapeutice” doar in masura in care ele raspund unei povesti cat de cat similare cu viata pacientilor. Altfel, ele raman la nivelul de simple lecturi sau cel mult poveste cu morale / pilde pe care ar trebui sa le avem despre viata si despre tot ceea ce are legura cu asta.
Cred atat in basme gata facute cat si in basme „scrise” impreuna cu pacientii, clientii nostri. Ele pot avea o forta metaforica foarte mare si implicit un impact puternic asupra cuiva doar in masura in care persoana respectiva reactioneaza la asta, contribuie si rezoneaza cu „povestile”. Pentru ca nu pentru toata lumea au sens si semnificatie si interventia noastra sa ‚cada’ pe langa pacient fara nici un fel de semnificatie, chiar daca povestea ar putea sa ne spuna foarte multe noua.
Ma gandesc ca povestea de viata si drama unei paciente ar putea sa fie reprezentata de povestea ‚Ratustei ceia urate’ sau de povestea ‚Cenusaresei’ sau a „Alba-ca-zapada” samd. Uneori, talcul povestilor terapeutice poate fi foarte util in lucrul cu copii, mai ales ca ei sunt mai apropiati ca varsta de momentul si perioada povestilor.
Sper ca raspunsul meu sa fi reusit cat de cat sa se fi apropiat de intrebarea dv si ca pe mai departe sa auzim de noi basme „terapeutice” descoperite sau compuse chiar de dv!
