Now Reading
De ce e important să-i spui ce fantezii sexuale ai

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

De ce e important să-i spui ce fantezii sexuale ai

Rușine, teamă sau eternul „oare ce va crede despre mine“? Deseori, ne cramponăm de limitări sociale și culturale care nu au nicio legătură cu relația noastră de cuplu. Fanteziile sexuale sunt sănătoase și chiar recomandate pentru sănătatea psihică și emoțională. De consumat în cuplu.

 

De ce nu vorbim despre fanteziile sau așteptările noastre sexuale?

Marijeane Rizea: Modul în care alegem să ne dezvăluim partenerilor noștri – și nu mă refer doar la fantezii sau așteptări sexuale – este corelat direct cu modelul parental interiorizat în copilăria noastră. Mai simplu spus, iubim și ne dezvăluim vulnerabilitățile, dorințele și nevoile, exact așa cum am văzut la părinții noștri și cum am fost învățați să le trăim și să le exprimăm.

Dacă aceștia ne-au „predat“ deschiderea în comunicare, flexibilitatea, asertivitatea nevoilor personale, dar și atenția asupra nevoilor celorlalți, atunci noi, la rândul nostru, ca parteneri, avem dezvoltate resursele pentru a comunica și explora în aceeași manieră.

Citește și:

Cum negociem dorința unui singur partener de a avea copii

Ești într-o relație toxică? Poate a venit timpul să o părăsești…

Totodată, într-un cuplu, dinamica se naște la intersecția dintre două universuri personale, de aceea racordarea este subtilă și dificilă uneori, are nevoie de timp și exercițiu. Dacă un partener este dispus să-și exprime fanteziile, dar se lovește de judecată, tăcere sau lipsă de inițiativă, reticența va crește; la fel, neîncrederea.

Cu alte cuvinte, gradul de intimitate emoțională și erotică din spațiul unic al unui cuplu depinde de personalitatea fiecărui partener și de modurile creative și versatile prin care alege să se dezvăluie. Asta înseamnă și să își asume complet vulnerabilitatea și autoexpunerea.

Cu cât relația este mai sudată, mai integrată, empatică și bazată pe valori comune, cu atât intimitatea la nivel erotic va fi facilitată. Cu cât cei doi parteneri sunt mai despărțiți de așteptări radical diferite, dorințe diametral opuse, valori disparate sau moduri de a procesa și gestiona emoțiile și a-și asuma contribuția rolului partenerial, cu atât acceptarea fanteziilor celuilalt va fi mai problematică.

Adăugăm la acest cocteil faptul că fiecare vine cu un bagaj de traume emoționale (mai mari sau mai mici) în relație, pe care partenerul le activează cu scopul vindecării acestora, și rețeta este completă. Dezvăluirea erotică este încă un tabu, deși generațiile actuale nu se mai consideră pudibonde. În spațiul ascuns al dormitorului, multe lucruri se fac, dar puține se spun cu asumare și atenție atât față de tine, cât și față de partener.

 

Ce spune acest blocaj în comunicare despre relația noastră?

M.R.: De cele mai multe ori, se întâmplă un paradox. Comunicarea în cuplu este blamată pentru foarte multe dintre problemele relației, deși, în realitate, ea este doar un simptom al unei cauze mai profunde. În domeniul eroticului, însă, comunicarea poate fi chiar cea care să ducă la un fine tuning esențial pentru sănătatea psihică și fizică a cuplului.

Dar la fel de importantă este autocunoașterea. Nu mai contează cum comunici celuilalt ce preferințe erotice ai, dacă tu însăți nu știi ce-ți place și ce nu, ce ești dispusă să încerci sau ce este off the table. Cu alte cuvinte, lecția este aceeași ca și în cazul intrării în cuplu: cu cât te cunoști și te evaluezi mai corect ca partener, cu atât îți va fi mai ușor să negociezi orice: de la restaurantul la care mâncați, la fetișul pe care vrei să-l experimentezi.

Dacă în relație nu-ți comunici așteptările, dorințele și nevoile, nu faci decât să conviețuiești cu un coleg de cameră. Provocarea și frumusețea unei relații constau exact în acest delicat echilibru dintre abilitatea de a te expune în culorile tale reale și empatia și grija față de celălalt, cu toate diferențele și contrastele lui.

 

Cum contribuie discuțiile deschise despre sex la creșterea intimității în cuplu?

M.R.: Discuțiile în sine nu produc mari efecte în sinea lor, ci atitudinea care le însoțește: de deschidere, de flexibilitate, de acceptare a celuilalt în spațiul tău intim. Disponibilitatea, în esență, de a asculta, de a primi informația, a o procesa corect și apoi a-i acomoda celuilalt un mod de a fi și a se manifesta în cuplu, este cea care va duce la trăinicia sentimentelor și la construirea unui cadru de siguranță și sănătate emoțională.

Să știi că lângă tine ai un partener care este dispus să te întrebe și să afle ce fantezii sexuale ai, cum le poate pune în practică, ce să schimbe, ce să îmbunătățească, să aibă initiațivă și să se implice în repertoriul vostru erotic, este un semn de maturitate și de versatilitate relațională.

Nu toți suntem neapărat artiști în acest mod, dar, într-un final, despre asta este vorba într-o relație: să devenim mai buni alături de celălalt, să ne dorim să creștem alături de celălalt și cu ajutorul lui, indiferent că vorbim de sfera socială, emoțională sau sexuală.

 

De unde avem atâtea rețineri în a discuta problemele legate de sex?

M.R.: Într-o epocă în care toți suntem mai prezenți ca niciodată în mediul virtual, paradoxul este cel puțin ironic, deoarece ne simțim mai deconectați și mai singuri ca niciodată. Social vorbind, tabuurile apar din această presiune enormă care se pune pe umerii căsniciilor și ai cuplurilor de a oferi parteneri complecși: soț, amant, iubit, cel mai bun prieten, tată, frate, soră, confident, critic.

În astfel de așteptări există deja premisa unui eșec fantastic. Nimeni nu-ți poate oferi soluția pentru tot. Sexul a fost și este, în continuare, tributar unei mentalități asociate cu rușinea, jena, reținerea, ceva ascuns și despre care vorbim în șoaptă, ceva care ne plasează fie în zona unei false pudibonderii, fie a extravaganței sexuale.

Realitatea este că, în dormitor, suntem toți oameni, care vor să fie validați și acceptați pentru ceea ce sunt, indiferent că unora le place să facă sex pe balcon, sub clar de lună, sau alții sunt excitați de o cravașă pe spate. Rușinea este, însă, o emoție perfidă, pe care o învățăm de mici în raport cu noi înșine, cu propriul corp și propria sexualitate, precum și a celorlalți.

În absența unui proces de conștientizare și aprofundare prin asumare, nu se depărtează niciodată de lângă noi. Este în noi, adânc înrădăcinată și apare exact în contextele cele mai intime, pentru că sexul este, de fapt, o dezgolire de orice însemni tu ca ființă umană. Astfel încât, a lăsa pe altcineva să vadă dincolo de corp, direct în suflet, și a te iubi pentru ceea ce îți place, oricât de pervers ar fi, este un gest de mare curaj și autenticitate.

Este important de înțeles că totul este un joc în doi. Avem nevoie de parteneri diferiți, cu gusturi alternative, dar care să ne înțeleagă și să ne respecte mecanismele, deoarece în absența unui context de înțelegere și facilitare emoțională, a te dezvălui complet este de neimaginat.

 

Lipsa unor discuții deschise despre sex și fantezii ne afectează relația de cuplu?

M.R.: A nu discuta despre ceea ce ne oferă plăcere și siguranță în cuplu este, din start, un simptom disfuncțional al vieții de cuplu. Cauzele pot fi diverse, dar efectul este același: lipsa de comunicare și deschidere în a oferi și primi informații sau feedback de la persoana alături de care alegi să-ți petreci restul vieții sau măcar o parte din ea, nu poate conduce decât la sentimente de dezamăgire, frustrare, furie, reproșuri directe sau pasiv agresive și condescendență.

Ca să-l citez pe Gottman: „Cavalerii apocalipsei cuplului“. Pentru că, în momentul în care încrederea lipsește dintr-o relație, nu mai suntem parteneri, ci doar doi oameni care împart niște bunuri în comun. Fiecare persoană are un grad aparte de toleranță la frustrare, dar lipsa de onestitate sau de încredere este un puternic predictor pentru disoluția cuplului.

Fie prin apariția unei aventuri, a unei relații dezvoltate în paralel, fie prin distanțare sau, pur și simplu, prin adoptarea unor comportamente care rănesc conștient și intenționat cuplul, cu scopul de a-l eroda și a scăpa de suferință.

Este, de altfel, și un moment destul de des întâlnit în cabinet, când partenerii înțelepți aleg să ceară ajutor. Dar, după cum se dovedește deseori, lipsa de comunicare erotică este, în realitate, doar un paravan pentru a fugi de problemele reale ale cuplului respectiv. Nici acestea nu trebuie ignorate – a nu se înțelege greșit, dar ele trădează, de cele mai multe ori, cauze mai complexe.

 

Care sunt cele mai potrivite momente și moduri de a vorbi despre sex și ce ne dorim?

M.R.: Nu există un timeline specific pentru a aborda o anumită discuție în cuplu. Pentru fiecare funcționează altceva, în funcție de dinamica existentă, de preferințe și alte „aspecte administrative“. Aș recomanda însă, în cuplurile cu copii, să se opteze pentru câteva clipe libere și liniștite seara, înainte de culcare, dar nu când partenerii sunt epuizați.

Sau chiar dimineața, când casa nu este încă „trezită“. De asemenea, o seară la o cină în doi sau o după-amiază la o plimbare în parc iarăși sunt opțiuni sigure. De preferat să se evite locurile aglomerate, care nu oferă spațiu, liniște sau confort, deoarece pot agrava orice situație se discută.

Cuplul și partenerii au nevoie să se simtă în siguranță, să fie ascultați cu atenție și grijă și nu expuși mai mult decât este cazul. Cum discutăm astfel de lucruri? Este o întrebare care, în terapie, se taxează printr-un tarif (scump, uneori)… Este fix secretul care face diferența dintre a obține ceea ce îți dorești și a pierde totul.

Este linia subțire dintre egoism și altruism, dintre a dărui și a primi. Acest „cum“ vine din iubire, întâi față de sine și apoi față de celălalt. Vine și din exercițiu, pentru că nu toți am învățat limbajul operant al sentimentelor, și vine și din învățare, plus păsare. Înveți să-ți formulezi mesajul în termenii cei mai adecvați: care să nu jignească, ci să atragă, să nu judece, ci să seducă, să nu reproșeze, ci să apropie.

Înveți că limbajul nonverbal este 70% din ceea ce exprimăm și de aceea acorzi atenție celor mai mici detalii. Înveți să respecți faptul că celălalt poate avea reacții și dorințe neașteptate, care să te scoată din scenariul tău, dar și că este ok acest lucru.

Înveți din feedback-ul pe care îl ceri expres și constant și din înțelegerea și acceptarea faptului că poate, uneori, ceea ce ai este de ajuns, și că ce ți-ai dori poate fi obținut cu răbdare și hotărâre… Iar, alteori, că e mai bine să rămână doar o fantezie.

De Mariejeane Rizea psiholog clinician, consilier de cuplu, copil și familie, 0744.817.136.

Foto: Shutterstock

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!