Laura Mihăilă, director marketing, comunicare & CX, Raiffeisen Bank România: campania Raiffeisen Bank și ANAIS împotriva violenței economice
Violența economică, o problemă gravă, dar adesea ignorată, începe să fie pusă pe agenda publică datorită colaborării dintre Raiffeisen Bank și Asociația ANAIS. Laura Mihăilă, director marketing, comunicare & CX, Raiffeisen Bank România, explică modul în care educația financiară și sprijinul activ pot contribui la prevenirea și combaterea acestei forme de abuz. Cum poate o instituție financiară să devină un agent al schimbării sociale? Aflăm mai multe despre campania lansată în 2024 și despre planurile ambițioase pentru viitor:
Psychologies: Ce ne puteți spune despre parteneriatul dintre Raiffeisen Bank și Asociația ANAIS? Cum ați ajuns să colaborați pe tema violenței economice?
Laura Mihăilă: În România, noțiunea de violență economică este aproape inexistentă, ceea ce o face o temă insuficient abordată. La nivel internațional, în schimb, acest fenomen este studiat și gestionat în profunzime. Din acest motiv, am considerat oportună lansarea unei discuții similare și în spațiul local. În iunie 2024, am lansat împreună cu Asociația ANAIS campania de conștientizare și informare cu privire la violența economică în România, campanie ce are la bază rezultatele unei cercetări calitative, realizată cu sprijinul Raiffeisen Bank. Această cercetare a reprezentat un prim pas în înțelegerea fenomenului violenței economice împotriva femeilor din România.
Ne-am dat seama de greutatea unui astfel de proiect, iar în septembrie 2024, am făcut noi pași în această direcție. Nu ne oprim aici. În 2025, avem în plan dezvoltarea unei ample campanii de conștientizare, la nivel național.
Psychologies: De ce a ales Raiffeisen Bank să se implice într-un proiect care adresează violența economică? Ce relevanță are această temă pentru o instituție financiară?
Laura Mihăilă: Violența economică este strâns legată de independența financiară, iar noi credem că fiecare persoană are dreptul fundamental la autonomie financiară. Ca instituție financiară cu o prezență de peste 25 de ani în România, înțelegem că responsabilitatea noastră merge dincolo de serviciile bancare. Avem un rol crucial în promovarea incluziunii financiare și în construirea unei societăți echitabile.
Ne-am asumat misiunea de a fi mai mult decât o bancă – vrem să fim un agent al schimbării pozitive în societate. În toate demersurile de implicare în comunitate, venim cu o viziune orientată spre impact pozitiv și credem că putem aduce schimbări semnificative când ne concentrăm pe tot ceea ce ne unește: grija și dorința de a aduce îmbunătățiri reale în jurul nostru.
Psychologies: Violența economică este un fenomen puțin cunoscut în România. Cum vedeți rolul unei bănci în conștientizarea acestei forme de abuz?
Laura Mihăilă: Ca bancă, suntem într-o poziție privilegiată de a observa și înțelege dinamica financiară din relațiile interpersonale. Interacțiunile noastre zilnice cu clienții ne-au arătat că violența economică este mai răspândită decât ne-am fi imaginat. De aceea, rolul nostru în conștientizarea acestei forme de abuz la nivel național devine extrem de important. Argumentaţia de față face apel la considerente etice şi morale pentru abordarea acestei probleme, dar și implicare directă și activă din partea tuturor celor care au obligația și responsabilitatea dezvoltării unei societăți sănătoase.
Psychologies: Care sunt principalele concluzii ale studiului susținut de Raiffeisen Bank despre violența economică în București-Ilfov? Ce v-a surprins cel mai mult în urma acestei cercetări?
Laura Mihăilă: Studiul a relevat cifre care ne-au confirmat urgența acestei inițiative. 60% dintre participante au fost victime ale violenței economice, manifestată prin restricții în ceea ce privește accesul la banii proprii sau la conturile bancare – o statistică alarmantă care necesită acțiune imediată.
Ce m-a surprins personal au fost subtilitățile acestui fenomen: de la controlul strict al cheltuielilor zilnice, până la forme mai complexe precum împiedicarea accesului la educație sau la un loc de muncă. Am descoperit că multe victime nici măcar nu realizează că se confruntă cu violență economică, considerând comportamentele abuzive drept ‘normale’ sau ‘tradiționale’. Datele arată că acest fenomen traversează toate categoriile sociale și nivelurile de educație, ceea ce face necesară o abordare complexă și nuanțată.
Psychologies: În ce fel considerați că accesul la educație financiară poate ajuta victimele violenței economice să-și redobândească independența?
Laura Mihăilă: Educația financiară este fundamentul independenței economice. Prin astfel de proiecte urmărim accesul la informație și la conștientizarea unor fracturi sociale în educație economică și nu numai. Iar campaniile complexe din această zonă vin cu răspunsuri și soluții care pot limita abuzurile de orice fel. Consider ca accesul la cunoștințe financiare și economice poate transforma vieți. Iar pentru victimele violenței economice, educația financiară înseamnă mai mult decât învățarea despre bugete și economisire – este despre recâștigarea controlului asupra propriei vieți.
Psychologies: Ați putea să ne dați exemple de inițiative sau programe specifice prin care Raiffeisen Bank susține victimele violenței economice?
Laura Mihăilă: Împreună cu partenerul nostru, Asociația ANAIS, ne propunem să ajutăm femeile din România să identifice semnele violenței economice și să ceară apoi ajutor. Din acest motiv ne-am alăturat eforturilor Asociației ANAIS de a asigura sprijin și consiliere juridică, dar și psihologică victimelor violenței economice.
În luna noiembrie, am demarat o serie de ateliere cu obiectivul de a ajuta victimele violenței economice să își evalueze propria situație financiară și să își stabilească obiective financiare concrete. Am discutat aplicat despre soluții de economisire, credite și strategii pentru a ieși din datorii și despre cum putem să ne construim un plan financiar care oferă o cale spre independența financiară.
Semnele abuzului economic pot fi subtile, dar sunt recognoscibile: controlul strict al cheltuielilor, limitarea accesului la resurse financiare și bunuri de bază, în timp ce resursele familiei sunt utilizate în alte scopuri decât cele esențiale, refuzul accesului la conturile bancare comune sau restricții în ceea ce privește accesul la banii propria.
Cu sprijinul ANAIS, contribuim activ la maparea acestui fenomen, în România.
Psychologies: În ce măsură credeți că acest tip de proiect poate inspira și alte instituții să se implice activ în sprijinul victimelor violenței domestice?
Laura Mihăilă: Acest proiect demonstrează puterea parteneriatului dintre sectorul privat și organizațiile non-profit în abordarea problemelor sociale complexe. Prin transparența cu care împărtășim rezultatele și abordăm acest fenomen, sperăm să inspirăm și alte instituții financiare să se implice.
Credem că sectorul financiar are o responsabilitate specială în combaterea violenței economice, iar experiența noastră poate servi ca model de bune practici. În plus, acest proiect demonstrează că investiția în programe sociale poate genera beneficii tangibile atât pentru comunitate, cât și pentru organizație, prin încrederea și loialitatea acordate din partea publicului și clienților.
Psychologies: Care sunt următorii pași pe care Raiffeisen Bank și Asociația ANAIS îi vor face pentru a susține victimele violenței economice? Aveți în plan extinderea inițiativei și în alte regiuni din România?
Laura Mihăilă: Pentru 2025, pregătim o extindere ambițioasă a programului la nivel național. Dar, așa cum aminteam la început, așteptăm acest demers să prindă viață, ca să putem oferi detalii concrete.
M-aș bucura să putem stârni o discuție la nivel național și să avem mai mulți parteneri alături de noi. Cred în puterea parteneriatelor și a sinergiilor care apar când mai multe companii, ONGuri poate chiar și instituții ale statului, colaborează pentru un bine al comunității.
