CItesti acum
Relatie furtunoasa

Relatie furtunoasa

Am o relatie cu logodnica mea de aproape 6 ani si am nevoie de un sfat. Locuim impreuna de patru ani si jumatate din care ultimii 3 ani si jumatate in afara tarii. Aici am avut o multime de probleme, dar nu intre noi. Certurile erau rare si minore pana acum 8, 9 luni, de cand au venit fratele meu si al ei si locuim toti 4 intr-un apartament. La inceput totul a fost bine, dar incet-incet au aparut certurile (tot mai dese si mai lungi). De cele mai multe ori se inchide in ea si nu mai vorbeste zile in sir. Cu fratele meu pot sa zic ca nu mai schimba nici doua vorbe (motivul ca e barbat si nu stie ce sa vorbeasca). Am vrut doar sa se inteleaga normal dar ii reproseaza o multime de lucruri care sunt exagerate. Problema cea mai mare este ca nu zice ce o deranjeaza foarte multa vreme si pe urma, dintr-o data, se supara si nu mai vorbeste. In ultimele 2 luni nu i-am mai recunoscut comportamentul… A zis ca plateste cu aceeasi moneda (dar exagereaza foarte mult si nu mai tine cont de parerea nimanui). Inainte nu era rautacioasa si razbunatoare dar acum nu o mai recunosc. A ajuns sa recunoasca, ca a gresit dar intre timp ne-am despartit (insa inca suntem obligati sa stam in aceeasi casa timp de 3 luni). Parintii mei cand au aflat ce s-a intamplat nu mai sunt de acord cu relatia. In prezent stam in aceeasi casa, problemele au disparut, dar nu mai suntem impreuna si nu mai stiu ce sa cred. Se poate schimba sau nu… 5 ani pot  zice ca au fost perfecti si nimeni nu ne crede ca ne-am putut desparti. O alta problema ar fi acum si parintii care sunt implicati si care si-au schimbat mult parerea despre ea. Va rog sa ma ajutati cu cateva sfaturi.

Intrebare pusa de: covaci, 28

Raspunsul psihologului:

Va dati seama singur de cand au aparut problemele intre voi: cand ati decis sa va aduceti in aceeasi casa rudele. Dvs pareti sa considerati firesc ca toata lumea sa poata trai in armonie unii cu ceilalti si totusi, dupa cum ati remarcat, nu asa stau lucrurile. Iar voi doi ati incetat sa mai formati o echipa si v-ati intors unul impotriva celuilalt.

Aceasta e intrebarea: dvs si logodnica dvs sunteti in stare sa formati o echipa relativ autonoma? In clipa cand doi oameni decid sa-si uneasca vietile este ca si cum ar accepta sa-si formeze, acum adulti, propria lor familie, cu propriile lor deprinderi si reguli, cu propria lor viata in doi. Asta nu inseamna ca atasamentul fata de familia de origine dispare, ci ca deciziile care privesc cuplul trebuie dezbatute in doi, de preferat fara implicarea directa a altora.

Mai exista inca un aspect despre care as vrea sa va vorbesc. Cand un membru al cuplului aduce in discutie subiectul de pilda “ce vrea mama/fratele” (ca tu/eu/noi sa facem), mesajul pe care-l transmite inconstient este “inca mai sunt un copilas ascultator,” o postura putin compatibila cu statutul de adult si care pe partener il poate inhiba pur si simplu.

De pilda pentru ca e greu sa-ti imaginezi un copilas ascultator intr-o eventuala postura de parinte protectiv sau de barbat puternic, respectiv femeie dezirabila. Iar in ce priveste intrebarea daca se poate schimba, eu as fi de parere ca oamenii nu se schimba, insa relatiile dintre ei se pot schimba, cu conditia obligatorie ca toti cei implicati in ele sa si-o doreasca.

 

Care este reactia ta?
Frumos
0
În regulă
0
Jucăuș
0
Se poate si mai bine
0
Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

La inceputul paginii