Now Reading
Tipuri de fibrom uterin și complicațiile care pot apărea

Tipuri de fibrom uterin și complicațiile care pot apărea

Revista Psychologies
tipuri-de-fibrom-uterin-și-complicațiile-care-pot-apărea

Fibroamele uterine sunt excrescențe benigne ce se dezvoltă la nivelul uterului, mai exact în miometru, țesutul muscular al acestuia. Deși cauzele apariției acestora nu sunt cunoscute cu exactitate, se estimează că aproximativ 70% dintre femeile aflate la vârsta fertilă va avea cel puțin un fibrom uterin până la 50 de ani.[3] Multe dintre ele nu vor avea însă niciun simptom, fiind diagnosticate doar în urma unui simplu control de rutină.[1] În acest articol vom vorbi despre diferitele tipuri de fibrom uterin și complicațiile ce pot să apară din cauza acestora. 

Tipuri de fibrom uterin

În funcție de localizarea sa, nodulul fibromatos uterin poate fi de mai multe tipuri:

  • Fibrom intramural – se dezvoltă în peretele muscular al uterului și este cel mai des întâlnit tip de fibrom;
  • Fibrom subseros – se dezvoltă în afara peretului uterului, în pelvis și poate avea dimensiuni foarte mari; 
  • Fibrom submucos – se dezvoltă în cavitatea uterină, în stratul muscular de sub mucoasa interioară a uterului (endometru). 

În unele cazuri, un fibrom subseros sau submucos se poate atașa de uter cu o tulpină îngustă de țesut numită pedicul. Acest timp de nodul fibromatos uterin este cunoscut sub denumirea de fibrom pediculat.[1]

În funcție de numărul, localizarea și dimensiunea fibroamelor, pot să apară simptome precum: 

  • Menstruații abundente sau dureroase;
  • Dureri abdominale; 
  • Dureri în zona lombară (în partea inferioară a spatului); 
  • Nevoia frecventă de a urina; 
  • Constipație; 
  • Durere sau disconfort în timpul contactelor sexuale.[1]

Complicații

Deși, în general, fibroamele uterine nu sunt periculoase, în unele cazuri pot să apară și complicații. Printre acestea se numără: 

  • Dureri severe sau sângerări foarte abundente, care necesită o intervenție chirurgicală de urgență;
  • Răsucirea fibromului – este un risc asociat cu apariția unui fibrom uterin subseros; acest lucru poate duce la blocarea vaselor de sânge ce alimentează tumoarea, caz în care vei avea nevoie, de asemenea, de intervenție chirurgicală; 
  • Anemie – apare atunci când sângele nu are suficiente celule roșii; în cazul de față, poate fi cauzată de sângerările abundente; 
  • Infecții ale tractului urinar – dacă fibromul exercită presiune pe vezică, poate fi dificil să o golești complet.[2]

Prezența fibroamelor în timpul sarcinii poate afecta uneori dezvoltarea fătului sau poate cauza dificultăți în timpul travaliului. Durerile abdominale și travaliul prematur sunt doar două exemple de probleme ce pot să apară. Dacă fibroamele mari blochează canalul de naștere sau dacă, din cauza prezenței acestora, bebelușul se află într-o poziție periculoasă, poate fi necesară o operație de cezariană. În cazuri rare, fibroamele pot provoca avort spontan (pierderea sarcinii în primele 23 de săptămâni). Mai există și riscul de hemoragie postpartum.[1][2]

Tot în cazuri rare, atunci când fibroamele au dimensiuni foarte mari, prezența acestora poate afecta capacitatea femeii de a rămâne însărcinată. Acest lucru se întâmplă atunci când fibromul împiedică un ovul fertilizat să se atașeze de mucoasa uterului sau sperma să ajungă la ovul. De asemenea, dacă ai un fibrom submucos, acesta poate bloca trompa uterină, ceea ce va îngreuna concepția.[1]

Fibroamele uterine sunt tumori benigne, iar complicații precum cele menționate mai sus apar în cazuri rare. Dacă nu ai simptome sau dacă acestea nu-ți afectează viața, probabil că nu vei nevoie de niciun tratament. În caz contrar, există mai multe tipuri de tratament la care poți apela, de la cel medicamentos la proceduri minim invazive, cum ar fi embolizarea fibromului uterin sau intervenții chirurgicale precum histerectomia (extirparea definitivă a uterului). În funcție de vârsta și starea ta generală de sănătate, de simptomele pe care le ai și tipul de fibrom cu care ai fost diagnosticată, dar și dacă ești sau nu însărcinată ori dacă îți dorești să ai copii, medicul tău ți-l va recomanda pe cel potrivit pentru tine.[2]

Surse de referință: 

  1. NHS Choices. Overview – Fibroids. 2022, www.nhs.uk/conditions/fibroids/. Accessed 20 May 2022.
  2. „Uterine Fibroids: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2017, medlineplus.gov/ency/article/000914.htm. Accessed 20 May 2022.
  3. Williams, Alistair R.W. „Uterine Fibroids – What’s New?” F1000Research, vol. 6, 7 Dec. 2017, p. 2109, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5721931/, 10.12688/f1000research.12172.1. Accessed 20 May 2022.

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!