Nu îmi place când prietenii mei bărbați încep să-și bârfească partenerele în fața mea

„Eu cred că prietenia bărbat-femeie nu e distinctă de una între două persoane de același sex… cu niște excepții. De exemplu, nu îmi place când prietenii mei bărbați încep să-și bârfească partenerele în fața mea, uneori la un nivel de intimitate care mă dezgustă.

Chiar dacă suntem amici, nu țin să știu cum fac ei sex, ori faptul că ea nu trage apa la toaletă de fiecate dată. Îmi displace să aud și că bărbații tratează cuceririle feminine exact așa, ca pe niște cuceriri, un palmares.

Sunt femeie și sunt solidară cu alte femei, chiar dacă mi se pare că ele sunt niște fraiere și că pică prea ușor în așternut. Știu, instinctiv, că femeile nu tratează un bărbat cu ușurința cu care bărbații le tratează.

Citește și:

Pentru mine, cel mai important lider va fi mereu tata

Partenerul potrivit… poate fi o chestiune de noroc

Orice femeie, mai mult sau mai puțin deschis, își dorește o relație de la tipul cu care se culcă. Atunci, de ce să aud cum amicul meu Gigel vrea să «i-o pună ăleia și gata»?

De fiecare dată când un amic de-al meu, bărbat, face asta, îl întreb: «Dacă ar fi sor-ta în locul tipei respective, ce ai crede despre cel care o tratează așa?». De obicei, amuțesc.

Apoi, nu îmi place când amicii mei de sex masculin mă tratează de parcă aș fi bărbat, adică își imaginează că dacă nu flirtăm, atunci e ok să injure de față cu mine sau să facă gesturile pe care le fac ei în gașca lor de băieți.

Sunt femeie, deștepților, și nu vreau nici să vă miros șosetele, așa cum vi le atârnați voi în căminul de studenți, și nici să vă aud conversația de vestiar. Cred că trebuie să avem standarde, chiar dacă nu e vorba de flirt și curtoazie.

Este vorba de politețe. Mă aștept ca prietenii mei de sex masculin să se asigure că ajung cu bine acasă dacă am plecat noaptea de la club, sau să mă ajute să car valiza mai grea.

Nu sunt neajutorată, sunt femeie. Și, chiar dacă nu avem vreun interes erotic, aștept tratament conform cu standardele.“

Foto: Shutterstock

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Nu suntem un cuplu perfect, dar suntem mai fericiți împreună
Nu suntem un cuplu perfect, dar suntem mai fericiți împreună

Nu mi-am dorit vreodată un cuplu perfect, dar dacă mi l-aș imagina… aș ști ce îmi doresc. Eu și soțul meu nu suntem perfecți, dar suntem fericiți împreună. Mai fericiți.

Citeste
Chiar nu mă entuziasmez când văd orice copil...
Chiar nu mă entuziasmez când văd orice copil…

Cei mici îmi sunt simpatici. Unii, cel puțin. Se spune că nu există copii urâți și sunt de acord cu acest lucru, pentru dezvoltarea lor armonioasă… Dar eu chiar nu mă entuziasmez la orice copil.

Citeste
Cea mai mare dezamăgire amoroasă nu a fost infidelitatea
Cea mai mare dezamăgire amoroasă nu a fost infidelitatea

Credeam că infidelitatea este cel mai rău lucru… nu este. Poate de aceea, sunt și cupluri care trec peste un astfel de episod. Eu am trăit o altfel de dezamăgire amoroasă.

Citeste
Nu îmi place când prietenii mei bărbați încep să-și bârfească partenerele în fața mea
Nu îmi place când prietenii mei bărbați încep să-și bârfească partenerele în fața mea

„Eu cred că prietenia bărbat-femeie nu e distinctă de una între două persoane de același sex… cu niște excepții. De exemplu, nu îmi place când prietenii mei bărbați încep să-și bârfească partenerele în fața mea, uneori la un nivel de intimitate care mă dezgustă.

Citeste
O fi el băiat bun, dar dacă nu există chimie, rămânem prieteni!
O fi el băiat bun, dar dacă nu există chimie, rămânem prieteni!

Nu cred că soluția pentru o viață de cuplu împlinită este să găsești un „băiat bun”. Dacă îți găsești unul potrivit ție, atunci poate ai o șansă.

Citeste
Lecția de profesionalism și omenie învățată la Ospedale Maria Santissima Addolorata
Lecția de profesionalism și omenie învățată la Ospedale Maria Santissima Addolorata

Am văzut că poți fi tratat cu profesionalism și omenie într-un spital. Nu doar în filme există medici dedicați meseriei lor…

Citeste