Dezvoltare personală
Dezvoltarea personală – aspect important în viața fiecărui om. Cum să evoluăm în permanență, cum să ne autodepășim limitele și să obținem rezultate maxime în tot ceea ce ne propunem. Echipa Psychologies a adunat o sumă de informații utile în domeniul dezvoltării personale pentru a veni în ajutorul cititorilor.
Nu este lansarea pe care o doream. Nu este cu întâlniri cu cititorii, cu cluburi…
Tulburarea obsesiv-compulsivă sau OCD-ul despre care am tot auzit este o tulburare ce are la bază conflictul de ambivalență, adică conflictul dintre dragoste și ură. De el se leagă și dorința de control, încăpățânarea sau avariția.
Impulsivitatea este definită ca o lipsă de stăpânire de sine, o predispoziție pentru acțiuni rapide și neplanificate ca răspuns al unui stimul intern sau extern, fără analiza consecințelor asupra ta sau a celorlalți. Sună complicat?
Oare este posibil să nu te lași controlată de emoții puternice? Psihologul Irina Doiciu ne dă câteva indicii despre cum ne putem gestiona propria impulsivitate.
În primul rând, compasiunea nu are nicio legătură cu mila. Mila față de ceilalți ne plasează într-o poziție de superioritate și nu conține nicio empatie. Mesajul ei este mai degrabă „uite ce ți s-a întâmplat – mie nu mi se poate întâmpla, eu nu mă văd în postura ta.”. Mila față de sine, ne poate plasa într-un rol de victimă „săracul de mine, uite ce am pățit, nu am ce să fac”. Lipsa compasiunii ne îndepărtează de noi înșine, dă mai tare volumul criticului interior, iar față de ceilalți ne amorțește emoțional, blocând relațiile hrănitoare, benefice.
Nu cred că este dificil pentru cineva să își seteze un obiectiv. De regulă, acest lucru începe cu „eu vreau să…” și iată, ne-am setat un obiectiv. Sau nu? Oare este suficient să vrem ceva? Din experiența noastră de viață știm că odată ce am spus că „vrem să…” am și făcut acel lucru? Am atins acel obiectiv? Sau, undeva, pe parcurs, ne-am poticnit, am găsit scuze și motive pentru a amâna împlinirea lui, am dat vina pe factori externi sau ni s-a diminuat motivația internă, am clacat și am abandonat?
Atacul de panică sau stările intense de anxietate sunt stări în care simțim o teamă foarte mare, ca o amenințare la adresa vieții noastre. Iată ce gânduri ne copleșesc în astfel de situații și ce stări fizice, pentru a le putea identifica în mod corect.
Când vorbim despre asertivitate, ne referim la calea sănătoasă de comunicare, prin care știm să ne exprimăm opiniile fără a deveni agresivi, știm să ne susținem un punct de vedere și să ținem cont de noi înșine în interacțiunile cu ceilalți, dar și să știm să refuzăm, renunțând la sentimentele de vină sau rușine. Totuși, atunci când trebuie să punem în practică toate sfaturile bune în acest sens, ne regăsim în sintagma frecvent utilizată „da, dar…” și aducem argumente pentru a justifica limitarea asertivității sau nepracticarea ei.
Teama de respingere se formează din copilărie, de regulă în relație cu părintele de același sex. Acesta ne învață cum să iubim, cum să ne iubim și să dăruim iubirea. Poate apărea și în relație cu părintele de sex opus care ne învață cum să acceptăm iubirea altora. Atunci când nu avem o relație armonioasă cu părinții, ne simțim respinși, dezvoltând un comportament de evitare sau fugă.
Terapia de grup nu se limitează la binecunoscutele grupuri pentru pacienții cu dependențe. Ea poate fi extinsă pentru dezvoltarea personală sau depășirea unor limite ori probleme personale. Iată câteva dintre beneficiile ei.
Nu este recomandat să te lași copleșită de emoții, să poți lua distanță de ele și să treci prin filtrul gândirii ce se întâmplă, de fapt, cu tine. Dar acolo, în emoții, găsim mesaje importante despre noi.
Nu putem controla ce se petrece în jurul nostru și nu putem evita problemele, însă putem învăța să ne eliberăm mai eficient de stres. Iată câteva resurse simple și foarte utile.
Ne place sau nu, stresul face parte din viața noastră de zi cu zi. Totuși, fiecare dintre noi dispune de abilități pentru a-l gestiona mai eficient. Iată care sunt acestea și ce avem de făcut.
Un număr mare de persoane suferă de depresie în zilele noastre, iar acest „demon al amiezii” este cea mai cunoscută patologie dar și cea mai frecvent greșit diagnosticată. Iată câteva informații în plus.
Oare există și un stres sănătos? În caz că da, care sunt efectele lui și cum îl putem evita pe cel nesănătos? Câteva răspunsuri de la psihoterapeutul Monalisa Tudor.
În miile de încercări de a caracteriza cuvântul „artă“, sau indiferent de cât ne-am strădui să înțelegem acest cuvânt, parcă tot mai mult ne îndepărtăm de lumea fizică, pășind cu umilință spre un tărâm sacru unde timpul se scurge în file, portative ori pânze cu miros înțepător.
Desigur, este o întreagă discuție legată de copilul interior… o discuție amplă, de altfel. Recent, am realizat că mă port cu mine, fără să îmi dau seama, exact așa cum se purta mama. Și nu am cele mai frumoase amintiri din copilărie.
Oare râsul chiar are un efect terapeutic? O fi adevărată vorba aceea „fake it until you make it”? umorul este esențial în relațiile noastre, indiferent de natura lor. Nu doar ne binedispune, dar, uneori, ne ajută chiar să depășim momente dificile.
Știm deja că somnul ne este necesar, lipsa lui ducând la retragere socială, sentiment de însingurare, descreștere a capacităților cognitive, iar pe termen lung la probleme ale sănătății fizice. Iată însă și cele mai ciudate tulburări de somn.
Psihoza reprezintă o patologie severă, care afectează capacitatea unei persoane de a testa realitatea și de a rămâne ancorat în ea. Mai multe detalii despre această tulburare, diagnostic și tratament, în cele ce urmează.
Tulburarea de personalitate narcisică sau narcisismul patologic este o patologie în care toată atenția cade asupra subiectului, celelalte persoane din jurul acestuia fiind percepute ca obiecte. Sună dramatic? Iată mai multe informații despre această tulburare atât de intens vehiculată în ultimul timp.
Tu ce faci atunci când ai o problemă? Aștepți să treacă de la sine sau reușești să complici situația și mai mult? Deseori, anticipările noastre negative sunt mai grave decât problema în sine. Iată cum ne putem ajuta în confruntarea cu astfel de situații.
Atât rutina cât și schimbarea, de-a lungul etapelor vieții, au roluri egale ca importanță. în copilărie, rutina ne dă stabilitate și siguranță, iar la maturitate, schimbarea ne ajută să de redescoperim, să ne redefinim și să evoluăm personal. Iată câteva informații.
Cu toții ne confruntăm cu încurcături, situații stresante, varii probleme care, deseori, ne abat din drumul nostru, ne încarcă psihic și emoțional, rămânând deseori pe fundal, în așteptarea unei soluții. Iată și ce poți face, pentru a rezolva eficient o problemă și a nu te lăsa copleșită de ea.
Ai obiceiul să reprimi ceea ce simți? Te temi de reacțiile celor din jur sau de confruntarea cu propria tristețe? Un astfel de comportament este în detrimentul tău, pe termen lung. Iată ce poți face pentru descărcarea emoțională.
Îți conștientizezi propriile emoții sau ai obiceiul să le ascunzi, ba chiar să manifești comportamente pe care nici tu nu ți le explici prea bine? Iată de ce este important să știm să ne exprimăm emoțiile și să ne eliberăm de sun controlul lor.
Tiberiu e fotograf, este gay, este căsătorit cu un bărbat, și luptă împotriva discriminării. Are un cuvânt greu de spus, deci, în favoarea unei viziuni mai moderne, mai incluzive și, în ultimă instanță, mai iubitoare, asupra familiei. Noua sa expoziție de fotografie are un titlu simplu: •FAMILY•.
Eliminând posibilele cauze medicale, amețeala poate fi expresia unor impulsuri reprimate, a stresului, a unor temeri neexprimate. Cum putem înțelege și vindeca această manifestare, aflăm din cele ce urmează.
Deseori să ții pasul cu viteza în care trăim azi înseamnă suprastimulare. Suntem dependenți de dispozitivele electronice – doar avem nevoie de ele! -, suntem multitasking – poate ne-om impresiona șeful – și suntem complet deconectați de noi înșine (cine mai are timp și pentru asta?). Iată câteva informații despre stresul muscular, anxietate și degradarea psihică datorate suprastimulării.
Blamarea excesivă și agățarea de erorile pe care le facem ne determină să ne activăm vocea critică, să ne generalizăm comportamentele și să ne caracterizăm incorect. Iată de ce este sănătos și recomandat să știm să ne iertăm propriile greșeli.
