Citești
De cate feluri este inteligenta

De cate feluri este inteligenta

Inteligenta emotionala, cea rationala, creativitatea, memoria, eruditia. Oamenii numesc „destept“ pe oricine pare ca stie mai multe decat ei. Dar nu numai coeficientul de inteligenta spune ceva despre cat de destepti suntem, ci si multe, multe alte lucruri…

If you’re so smart… why don’t you make any money? Este una dintre intrebarile preferate de americani. Pentru ei si pentru multi altii, inteligenta si ceea ce face ea sunt masurabile in ceea ce producem. O fi adevarat? Cert este ca avem cateva obisnuinte mentale care ne fac sa pierdem bani.

Dar altii afirma ca inteligenta emotionala este cea mai puternica, cea mai influenta in ecuatia succesului. Si alte categorii spun ca este esential sa stii matematica, statistica, astfel incat sa poti interpreta corect realitatea si sa iei deciziile cele mai corecte.

Sa recunoastem: inteligenta este un concept foarte nebulos. Sigur, ne bucuram atunci cand aflam de la scoala ca, de pilda, fiica noastra e cea mai isteata sau cea mai inteligenta. Sau ca fiul nostru e un copil creativ si vorbaret, ca e destept foc.

Dar ce anume din comportamentul sau de copil destept il va face sa fie un adult plin de succes? Pentru ca, nu-i asa, scopul ultim este succesul, fitness-ul adaptativ, faptul ca va ajunge un om intreg, inserat in societate, fericit, cu o familie implinita.

Cat conteaza inteligenta in acest tablou de viitor? Cine nu a auzit de savanti foarte inteligenti, dar complet lipsiti de inteligenta sociala, de talentul de a se misca prin lume, prin relatiile interumane, pentru a-si gasi un loc? Dar de copiii cu un IQ foarte ridicat, de micile genii autiste, ati auzit?

Dar de cei care s-au lasat de scoala pentru a face o caruta de bani si a deveni cei mai influenti oameni ai generatiei lor? (Bill Gates si Steve Jobs sunt astfel de repetenti geniali). Un artist e mai inteligent decat un om politic? Nu e nevoie sa raspundeti…

Ce rol are creativitatea in aceasta ecuatie a adaptarii? Un om creativ este, implicit, mai inteligent decat unul necreativ? Un muzician de jazz e, implicit, mai inteligent decat un contabil, de pilda?! Zeci de intrebari aparent naive, dar care indica faptul ca nu privim prea clar prin ochelarii coeficientului de inteligenta.

In plus, capacitatea de a lua decizii bune, care se antreneaza prin experienta, este un alt parametru important al intelgentei de care nici macar nu se discuta…

 

INTELIGENTA SI BANII

Cat despre bani, creierul nu prea tine cu ei. Economistii vad adesea cum impulsurile noastre, emotiile merg mai degraba spre satisfactii imediate, spre cheltuieli care ne fac doar pe moment fericiti.

De fapt, asta se pare ca este marea… prostie a omului contemporan: incapacitatea de a amana satisfactia. Si acest pacat e intretinut si cultivat de marketingul diverselor produse (cumpara! Acum!) si de afluxul de informatie care se schimba repede-repede, zapacindu-ne.

Ca sa fii mai destept in directia asta:

  1. fa din economisire un proces automat. Sa zicem, un anumit procent din salariu intra automat in contul de economii;
  2. vizualizeaza scopul. De exemplu, la pensie vei fi prosper si liber, nu vei avea dificultati financiare si vei calatori din banii stransi;
  3. foloseste numerar. Oameni cheltuiesc mai mult cand platesc cu cardul de credit, pentru ca, pe card, banii sunt doar cifre, sunt prea abstracti;
  4. evita sa iei decizii financiare prea multe. Auto­matizeaza ce poti. Este un proces obositor pentru creier si, de la un punct incolo, da rateuri.

 

CREATIVITATEA

Da Vinci era un geniu. La fel, Mozart si Michelangelo. Despre Einstein, ce sa mai comentam?! Ce au toti acestia in comun? Viziune. Descoperirile lor au schimbat lumea, cunoasterea. Ei au adus ceva ce nu era inainte. Stim doar ca genialitatea lor este ceva de domeniul evidentei.

Si totusi… Edison are cateva mii de patente, rezultate din cateva mii de incercari. Einstein nu a venit cu celebra sa ecuatie peste noapte, a calculat o vreme, a formulat ipoteze, a gandit. Da Vinci chiar elaborase o teorie („psihologica“, am spune azi) despre cum se poate descoperi ceva. I-a spus saper vedere.

Sa stii sa vezi. Sa faci eforturi sa vezi ceva diferit, sa iti modifici perceptia. Asadar, toti acestia au muncit inainte sa vina cu descoperirea. Nimic nu pica din pom, desi doar cu aceasta imagine percutanta am ramas de la Newton… Creativitatea, fie ca e stiintifica, fie ca e artistica, cere efort, ani buni de efort.

Nu este spontana, de multe ori nici macar agreabila. Cine nu a citit despre momentele cand scriitorii nu au pic de inspiratie, lucru care ii deprima si ii face sa se apuce de baut? Dar scrisul in sine e o bucurie; la fel, momentul acela de „Evrika“!

Pe care il incearca oricine cauta activ ceva in stiinta sau in arta, sau in orice domeniu al vietii (gatitul e un domeniu deosebit de creativ). Satisfactia este direct legata de efort, de putina chinuiala.

 

INTELIGENTA EMOTIONALA

See Also

Celebra inteligenta emotionala! Sa stii, adica, sa-ti intelegi emotiile proprii (nu strambati din nas, nu sunt multi cei capabili sa o faca) si pe ale altora, pentru a crea relatii interumane armonioase si folositoare tie si celorlalti. Nu inseamna sa manipulezi (sau, daca o faci, nu se simte).

Inteligenta emotionala ar trebui predata la scoala. Daca generatiile urmatoare ar invata, de exemplu, managementul unui conflict prin intermediul intelegerii si stapanirii emotiilor, poate ca nu am mai avea atatea razboaie. Nici divorturi (pentru ca oamenii ar alege mai bine de la inceput).

Tot de inteligenta emotionala tine si autocontrolul. Sa spui doar ce trebuie, nu sa-ti dai drumul la gura cand nu trebuie si sa pierzi tot. Asadar, daca in scoala nu exista inca lectii despre emotii (de parca oamenii ar trebui sa stie de la sine cum sa le gestioneze… Fals!) si nici familia nu stie prea bine ce sa faca in acest sens, poate ca e timpul ca psihologii sa se implice. In crearea manualelor. Si nu numai.

 

ERUDITIA

Pe cine admirati la acest capitol si de ce? Eu il admir pe Umberto Eco. Pentru ca este un extraordinar romancier si un spirit teoretic inalt. Doua competente diferite. In ziua de azi, cand Google tinde sa devina hard-ul nostru extern de memorie, oameni ca el, intelectualii eruditi, sunt personaje pretioase.

Cred sincer ca cine nu mai citeste si nu mai cauta activ eruditia, bazandu-se, in schimb, pe Google, nu poate crea mare lucru. Pentru ca noi, oamenii, avem un creier extraordinar, dar care are nevoie de informatie cu care sa lucreze.

Sa creeze, sa compuna romane, metafore, versuri, sa faca legaturi pe care azi niciun sistem computerizat nu le poate face. Legaturi, inferente.

Citesc destul de mult pe tema inteligentei artificiale si concluzia este unanima: nu vom putea crea prea curand un supercomputer cu inteligenta artificiala. Ceva atat de uimitor si de creativ cum e inteligenta umana, este, inca, un fapt uluitor si neinteles, desi pare atat de natural…

 

 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top