Citești
Putem deveni optimisti

Putem deveni optimisti

Revista Psychologies

Cum sa intelegi un asemenea optimism cand pesimistii sunt peste tot? Dupa Martin Seligman, profesor de psihologie la Universitatea din Pennsylvania, optimistii si pesimistii au modalitati foarte diferite de abordare. Optimistul are tendinta de a considera ca nenorocirile sunt temporare, iar bucuriile – durabile. Ca un esec nu priveste decat domeniul precis in care a survenit, in timp ce o reusita personala poate fi extrapolata pe alte situatii.

Pesimistul reactioneaza exact invers. Exemple: dupa ce a realizat un tablou de calitate, pictorul amator pesimist isi va spune ca a lucrat cat a putut de bine in ziua respectiva; optimistul, ca e talentat… Dupa ce a spus o prostie in fata sefului, angajatul optimist va gandi ca-l va considera un prost; cel pesimist, ca toata lumea il va considera un prost.

O prima concluzie: optimistul nu se lasa invins de esec. Dimpotriva, el considera situatiile dificile ca tot atatea provocari de infruntat si de depasit. Bineinteles, poate fi tulburat, insa acest fapt nu dureaza prea mult, caci se ridica pentru a reporni atacul.

In schimb, pesimistul se caracterizeaza prin ceea ce Seligman numeste „neputinta dobandita“: are sentimentul ca actiunile sale nu pot sa-i influenteze cu adevarat soarta. Cand apar dificultati, prefera sa abandoneze decat sa se lanseze intr-o lupta inutila si dezamagitoare.

Revelatoare sunt experientele traite de sportivi. In timpul unui antrenament, un inotator realizeaza parcursul intr-un timp respectabil. Intentionat, antrenorul ii anunta un timp mai lung, apoi ii cere sa refaca acelasi parcurs pentru a-si regasi nivelul obisnuit. Rezultatul: optimistii, stimulati de esec, si-au
imbunatatit performanta. Pesimistii, fiind descurajati, au inotat cu mai putina viteza decat prima data.

Optimistii reusesc mai bine

Pentru a-si testa teoria, Martin Seligman a pus la punct un chestionar destinat evaluarii gradului de optimism sau de pesimism al oamenilor. Astfel, a comparat rezultatele celor doua sute de vanzatori de polite de asigurare pe o perioada de doi ani. Constatare: optimistii au realizat cu o treime mai multe contracte decat colegii lor pesimisti. Cei mai optimisti dintre ei au incheiat chiar de doua ori mai multe contracte decat pesimistii.

Seligman si studentii lui au verificat rubricile sportive din ziare. Au stabilit un profil psihologic al jucatorilor, i-au reperat pe cei mai optimisti dintre ei, apoi au speculat in privinta rezultatelor din meciurile urmatoare. Acestea s-au demonstrat a fi exacte intr-o proportie superioara mediei. Cercetatorul a realizat acelasi experiment cu discursul oamenilor politici. El a prezis victoria lui George Bush la alegerile prezidentiale din 1989, in timp ce adversarul lui, Dukakis, era declarat de catre sondaje drept invingator.

Chestiune de ereditate?

Ereditate? Educatie? De unde vine optimismul? „Este, pur si simplu, in natura mea“, afirma un contabil de 42 de ani. „Suntem patru frati si surori, crescuti aproape in aceeasi maniera. Cu toate acestea, fiecare e diferit. Eu, cand intalnesc pe cineva pentru prima data, am tendinta de a fi foarte deschis, nu rezervat. Dupa aceea, evaluez mai bine situatia si ma adaptez.“

Martin Seligman pare sa confirme eventualitatea unei componente genetice in optimism. A testat o suta cincisprezece perechi de gemeni identici – deci, asemanatori din punct de vedere genetic – si douazeci si sapte de perechi de gemeni non-identici. A constatat ca modurile de interpretare ale existentei erau mult mai apropiate intre gemenii identici decat intre cei fraternali.

Cu alte cuvinte, cand un geaman identic era optimist, fratele sau era, de cele mai multe ori, la fel – ca si in cazul pesimistilor –, pe cand nu acelasi lucru se intampla cu gemenii obisnuiti. Daca unii au norocul sa plonjeze intr-o mare de optimism la nastere, este cu adevarat disperata situatia celorlalti?

In mod clar, nu. Sunt numerosi cei care au invatat, uneori in fata durerii, sa fie optimisti. Este cazul unui profesor de colegiu, care, cand era mic, a fost literalmente terorizat psihic de un tata extrem de cinic si ironic. Adolescent fiind, a decis ca nu i se poate intampla nimic mai rau decat atat si ca il asteapta tot ce este mai bun.

See Also

In prezent, profund convins ca orice copil are dreptul la respect, el isi regaseste fericirea in zambetul celor doua fetite al caror parinte este si se straduieste sa-si ajute elevii aflati in dificultate. Adora definitia pe care o colega i-a dat-o intr-o zi: „Tu esti ca un pisoi, reusesti mereu sa aterizezi pe patru labe“.

Putea fi mai rau

Vreme indelungata, psihologii au crezut ca o viziune corecta asupra realitatii era o conditie indispensabila pentru un bun echilibru mental. In prezent, ei stiu ca ,,iluziile pozitive“ contribuie la bunastarea oamenilor.

Aceste iluzii sunt modurile noastre exagerate in care vedem viitorul sau prezentul. Astfel, un sondaj efectuat asupra unui grup de studenti a aratat ca cea mai mare parte dintre acestia isi imagina un viitor mai favorabil decat cel al restului colegilor examinati in aceeasi maniera. Ei se vedeau gasind un serviciu bun, avand un copil talentat, propria casa etc. Estimau ca riscul de a se imbolnavi sau de a fi concediati era mai mic.

Singurii care adoptau o viziune mai realista erau depresivii. In aceste cazuri, este vorba de o iluzie pozitiva, intrucat este imposibil ca atatea persoane sa fie mai favorizate decat altele. Tendinta optimista se remarca, de asemenea, la persoanele aflate intr-o stare critica.
 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top