Now Reading
Portret de psiholog: Ecaterina Augustinov

Portret de psiholog: Ecaterina Augustinov

Avatar photo
portret-de-psiholog-ecaterina-augustinov

Vrei să știi ce face un psiholog? Cum arată o zi din viața acestuia? Vrei să afli mai multe despre rutina zilnică a celor care se ocupă cu tratarea și consilierea oamenilor. Ei bine, revista Psychologies continuă seria O zi din viața unui terapeut cu psiholoaga Ecaterina Augustinov.

Psychologies: Cum îți începi ziua? Ai vreun obicei sau ritual specific?

Ecaterina Augustinov: Dimineața obişnuiesc să mă trezesc puțin mai devreme şi să-mi rezerv un timp pentru mine. Deschid larg geamul, pentru a respira răcoarea dimineții, îndreptându-mi atenția exclusiv spre momentul prezent și aleg să contemplu pentru câteva minute o imagine plăcută din exterior. Pentru a mă conecta cu corpul meu și a mă înviora în lipsa cafelei, fac câteva exerciții de stretching și beau un pahar cu apă. Vizualizez în continuare lucrurile pe care le am de făcut în acea zi și sunt recunoscătoare pentru tot ce este bun în viața mea.

Am vrea să te cunoaștem mai bine, din punct de vedere profesional. Ce presupune munca de terapeut, cum arată o zi de lucru?

E. A.: Înainte de a mă întâlni cu clienții obișnuiesc să revăd aspectele importante referitoare la parcursul lor psihoterapeutic. Mă pregătesc pentru ședințele de terapie documentându-mă, planificându-mi activitatea, consultând notițele din timpul întâlnirilor cu clienții. Următorul interval de timp îl dedic sesiunilor de psihoterapie. Munca de terapeut presupune a-l însoți pe celălalt să-și poată înțelege mai bine propriile gânduri, emoții și comportamente în vederea atingerii obiectivelor și a îmbunătățirii calității vieții. Având în vedere faptul că psihoterapia este un domeniu atât de complex și aflat într-o evoluție continuă, îmi fac timp să parcurg anumite materiale teoretice.

Cum reușești să fii mereu prezentă, ancorată în momentul de acum, și cum reușești să nu te lași copleșită de problemele întâlnite în ședințele de terapie?

E. A.: Ancorarea în prezent cu ajutorul tehnicilor de respirație este o practică foarte populară în rândul terapeuților. Obișnuiesc să o exersez în contexte diferite, inclusiv înaintea întâlnirilor cu clienții. În cadrul ședințelor de terapie, se întâmplă ca unii clienți să se confrunte cu dificultăți sau trăiri asemănătoare cu ale mele sau pe care le-am experimentat în trecut. Ca psihoterapeuți, suntem conectați cu clienții noștri, fiecare persoană cu care interacționăm ne oferă un prilej de autocunoaștere. Îmi amintesc afirmația unei doamne profesoare pe care am apreciat-o foarte mult: „Fiecare om pe care-l veți întâlni va arunca o lumină în interiorul vostru.” În cadrul formărilor în psihoterapie se pune accent pe autocunoaștere și învățăm să ne conectăm cu clientul, dar să nu ne identificăm cu problemele lui.

Care sunt cele mai mari provocări pe care le-ai avut până acum, în practica de terapeut?

E. A.: Conectarea și empatia sunt esențiale în procesul psihoterapeutic. Poate fi solicitant din punct de vedere emoțional, dacă, în decursul mai multor zile, aproape fiecare client relatează despre evenimente traumatice sau se confruntă cu afecțiuni fizice serioase. În aceste contexte m-am simțit utilă, însă a fost nevoie să fiu mai atentă să-mi dezvolt și să-mi mențin abilitățile de coping, de a face față situației. Pentru a putea veni în întâmpinarea nevoilor unice ale clienților este necesar ca terapeutul să aibă un bun nivel de autocunoaștere și de autodezvoltare și să păstreze un stil de viață echilibrat.

Povestește-ne puțin și despre cele mai frumoase realizări, despre momentele bune pe care le prilejuiește această meserie.

E. A.: Atunci când clientul are anumite conștientizări și-și descoperă resursele, când începe să facă schimbări și apar primele rezultate, sunt momente de împlinire și bucurie. Pe măsură ce terapia avansează și persoana se simte din ce în ce mai bine, schimbările pozitive se reflectă în viața de cuplu, în relațiile cu copiii, familia, prietenii, colegii de lucru. Ajutând un om să-și rezolve problemele și să aibă o relație mai bună cu sine, îi ajuți și pe cei cu care intră în contact, iar acest sentiment este înălțător.

Tu contribui la dezvoltarea personală și profesională a altora. Cum arată pentru tine dezvoltarea în viața personală și în carieră?

E. A.: Dacă practici psihoterapia, dezvoltarea personală și cea profesională se intersectează. Când am pornit pe acest drum am descoperit numeroase orientări care m-au atras și am ales o abordare integrativă, care să-mi permită să aprofundez orice direcție în viitor. Ca psiholog mi-a plăcut să lucrez cu clienți de diferite vârste și din medii sociale variate. Este o călătorie alături de celălalt, pe axa timpului, ca o escaladă a muntelui vieții, unde fiecare pas modifică ușor percepția, iar fiecare bornă sau etapă de viață schimbă perspectiva. Perioada de viață în care se află clientul vine cu provocările ei, fapt care mă determină să-mi pun întrebări și să lucrez cu propriul psihic pentru autocunoaștere și dezvoltare.

Ce recomandări ai pentru cititorii noștri în materie de dezvoltare (cărți, filme, cursuri, etc.)?

E. A.: Fiecare persoană are preferințe și interese diferite, oferta este tot mai variată și bogată în materie de cărți, filme și cursuri. În funcție de etapa de viață și de forul lor interior, unii vor fi mai atrași de cărți, iar alții de filme, muzică, emisiuni. Există o mulțime de filme și seriale interesante care abordează aspecte psihologice, fiecare poate alege titlurile ghidându-se după preocupările personale. Simpla vizită într-o librărie va scoate în calea unui cititor titluri fascinante și o mulțime de autori, menționez aici pe Daniel Siegel, Irvin Yalom, Gabor Maté, Françoise Dolto.

Unde și cum îți găsești inspirația pentru fiecare zi din viața ta?

E. A.: Gândurile legate de ce-mi doresc să fac îmi apar de obicei în momentele de destindere. Sunt o persoană atentă la schimbările pe care le observ în societate și-mi place să reflectez în legătură cu fiecare aspect pe care-l consider relevant. Mă preocupă diferențele culturale care formează diversitatea acestei lumi și felul în care acestea ne modelează. Inspirația se află pretutindeni, în cele mai surprinzătoare locuri, fiecare experiență poartă un mesaj, pe care îl descifrezi în funcție de interioritatea ta.

Ce tehnici și metode folosești pentru a depăși situațiile mai dificile din viață?

E. A.: Primul pas este să accept situația, indiferent ce emoții îmi trezește aceasta, apoi îmi aloc o perioadă de timp în care sunt deschisă la toate soluțiile posibile care îmi vin în minte. Acest exercițiu de brainstorming mă ajută să găsesc câteva potențiale rezolvări. Verific care sunt aspectele care se află în controlul meu și-mi fac un plan, pe care-l elaborez mai în detaliu. În același timp am grijă să mă odihnesc suficient, să am o dietă echilibrată și să petrec timp cu cei dragi. Dacă simt nevoia să discut cu cineva, apelez la o persoană apropiată. Mă ajută să am grijă de emoțiile mele când fac „journaling”. Această practică mă destinde și îmi lărgește perspectiva asupra oricărei situații dificile. Mă gândesc că orice problemă este, până la urmă, o lecție valoroasă, care-mi va fi de folos cândva. În momente mai dificile și terapeuții apelează la serviciile altor terapeuți.

Cum îți place să petreci timpul liber? Ce pasiuni ai?

E. A.: Am manifestat interes din perioada copilăriei pentru latură estetică sub forma imaginii, ideii sau a cuvântului și m-a fascinat necontenit natura. Practic activitatea fizică moderată în limita timpului disponibil. De-a lungul vremii am avut mai multe pasiuni la care am revenit sistematic. Apreciez domeniul design-ului și tot ce ține de formă și culoare. Îmi plac poveștile de viață captivante, ilustrate pe peliculă sau prin intermediul cuvântului scris, precum și drumețiile prin pădure, cu peisaje care-ți taie respirația, și ador să privesc apusurile de soare.

Ce relație ai cu spiritualitatea, cum o privești și cum te raportezi la ea? Ai vreo practică în acest sens?

E. A.: Contemplarea și observarea naturii mă uimește și mă fascinează deopotrivă. Practica respirației conștiente și ancorarea în prezent, plimbările în mijlocul naturii mă ajută să mă detașez de ritmul alert de zi cu zi. De-a lungul timpului am fost curioasă să aflu mai multe despre practicile specifice religiei mele, dar și despre formele de manifestare ale spiritualității la alte culturi și constat că acestea pot coexista într-un mod armonios.

Ai întâlnit până acum situații pe care le poți descrie ca miraculoase?

E. A.: Privind în urmă, nu mai departe de generația părinților noștri, putem face o comparație cu vremurile pe care le trăim astăzi. Nivelul de dezvoltare la care a ajuns domeniul sănătății mintale ne oferă șansa să ameliorăm simptomele multor tulburări și să tratăm multe afecțiuni. Avem posibilitatea de a conștientiza care sunt problemele noastre și de a ne îmbunătăți viața așa cum predecesorii noștri nici nu au putut visa. Putem spune că zilnic au loc lucruri miraculoase când oamenii care se confruntă cu o diverse tulburări beneficiază de tratament și se pot reîntoarce la viața pe care au avut-o și de care s-au înstrăinat, la rolurile de la care demisionaseră din cadrul familiei sau din societate.

Cum îți închei ziua de lucru? Ce faci la sfârșitul zilei pentru a te relaxa?

E. A.: După ce termin de notat în agendă lucrurile relevante pentru a doua zi, fac puțină mișcare ușoară pentru a mă destinde și-mi fac timp să comunic cu persoanele apropiate. Reflectez la ziua care a trecut, mă gândesc cu recunoștință la tot ce a fost pozitiv și la ce am învățat despre viață în general.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top