Now Reading
Noile alimente: de la îngrijorare la sustenabilitate

Noile alimente: de la îngrijorare la sustenabilitate

noile-alimente-de-la-îngrijorare-la-sustenabilitate

Noul stârnește angoase de când lumea. Actualmente cercetarea și inovația în domeniul alimentar trebuie să facă față provocărilor care țin de conservarea planetei și menținerea sănătății

De obicei îngrijorările vin din istorie, deci să recapitulăm istoria ultimelor decenii alimentare în România:

  • 1940-1960 – foamete, război, penurie alimentară reală
  • 1960-1980 – confort alimentar, fără excese
  • 1980-1990 – deceniul foamei, românii știu că există resurse, dar nu pot avea acces la ele din motive politice, sub acoperirea „alimentației raționale” ei se simt privați de una dintre cele mai durabile și mai simple plăceri: plăcerea de a mânca
  • 1990-2020 – abundență/ risipă, tentațiile alimentare sunt peste tot, explodează ratele de diabet și obezitate, oamenii compensează lipsurile din trecut, risipa alimentară devine regulă și chiar „indice de bunăstare”
  • 2020 – pandemie, prima amenințare a penuriei, magazinele se golesc într-o noapte; apoi, în timpul pandemiei, plăcerea de a mânca devine regulă
  • 2020-2022 – stârnesc îngrijorare știrile despre viitoare penurii alimentare, deciziile politice legate de posibila restricționare a producției alimentare din pricina exigențelor de sustenabilitate, dar și trendul neo-alimentelor; reapare teama românilor de fi privați de una dintre cele mai simple și mai durabile dintre plăcerile vieții: plăcerea de a mânca

Psychologies: Suntem azi într-o criză alimentară?

Lăcrămioara Frăsineanu: Războiul și pandemia au influențat securitatea alimentară și prețurile alimentelor.  Creșterea populației, la nivel global, limitarea resurselor de hrană și riscul climatic provocat de agricultura intensivă sunt alți factori care vor redesena alimentația viitorului. Viitorul alimentației înseamnă sustenabilitate și include alimente noi, optimizate nutrițional, îndeosebi din surse vegetale, proteine din surse alternative. Educația nutrițională de la vârste fragede este cheia schimbării mentalităților și limitării acestei crize. Alimentația este un element psihologic și cultural ancestral, un conector în relațiile sociale și ca urmare nu se schimbă ușor. Dar menținerea rezistențelor psihologice față de alimentele noi va confrunta populația cu o criză alimentară, din cauza limitării resurselor de hrană convențională.

Citește continuarea articolului în ediția de decembrie 2022 – ianuarie 2023 a revistei Psychologies sau abonează-te și primește revista lunar, prin curier.

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Scroll To Top