Now Reading
Ce este dependenta comportamentala

Ce este dependenta comportamentala

Revista Psychologies

Dependentele de tip comportamental se raspandesc foarte repede, se dezvolta adesea din activitati banale, cum ar fi shopping-ul, utilizarea computerului sau a telefonului mobil. Tratamentul acestor dependente trebuie, si el, sa evolueze pentru a tine pasul cu noile schimbari. Deocamdata, reuseste sa faca fata provocarii.

“Cred ca sunt dependenta de tot“, mi-a spus recent una dintre pacientele mele, pe un ton pe jumatate serios. Inteleg cum se simtea: fiecare publicatie medicala pe care o citesc in ultimul timp pare a vorbi despre un nou tip de dependenta comportamentala (de fapt, citirea publicatiilor medicale poate fi considerata una dintre ele). Este foarte probabil ca numarul pacientilor care sufera de o dependenta comportamentala sa creasca. Se impune astfel o provocare pentru cei care ofera tratament, deoarece, in trecut, acesta a vizat in majoritatea cazurilor numai dependenta de substante. Vor fi necesare schimbari ale metodei de tratament.

Totusi, in mod surprinzator, cu cat incercam sa observam mai mult diferentele dintre dependenta de substante si cea comportamentala, cu atat ni se releva mai mult asemanarile. De exemplu, orice dependenta reprezinta de fapt un gol spiritual, cu aceleasi criterii de diagnostic: obsesia pentru o activitate, toleranta crescuta la aceasta, efectul de sevraj, schimbari extreme in starea sufleteasca, neglijarea altor activitati, recaderea. Oare acest lucru inseamna ca putem trata toate tipurile de dependenta cu aceleasi metode, asteptandu-ne la acelasi proces de recuperare? Nu chiar.

 

Ce este diferit la dependentele comportamentale?

In primul rand, acestea nu presupun consumul de substante, asa ca nu exista efecte nocive asupra sanatatii fizice, cum se intampla in cazul alcoolismului, de exemplu. Apoi, sevrajul este diferit in anumite privinte. Sevrajul fizic la consumul de droguri si alcool este, in majoritatea cazurilor, o procedura medicala relativ usor de gestionat. Pentru pacient este insa dificila, dureroasa, ceea ce o incadreaza in memorie in categoria ,,experiente care nu trebuie repetate“.

Am putea crede ca organismul nu prezinta simptome de sevraj in urma dependentelor comportamentale si, ca urmare, persoanele aflate in recuperare in urma acestor tipuri de dependenta pot evita etapa de dezintoxicare a tratamentului. De fapt, acest lucru este fals. De exemplu, persoanele dependente de jocuri de noroc pot prezenta simptome cum ar fi: dureri de cap, insomnie, palpitatii, dificultati de respiratie.

Cu toate acestea, cea mai grea parte ramane sevrajul pe plan psihologic si social. Trebuie sa iti pui in ordine gandurile si viata emotionala – sa iti dezveti mintea de ocuparea permanenta cu acele comportamente care duc la dependenta. Iata un exemplu: S. este o persoana cu mari realizari, foarte ambitioasa, care detine si conduce propria companie. O duce foarte bine, are clienti din toate colturile lumii, calatoreste mult; toate acestea se reflecta in stilul sau de viata, foarte activ. S-a prezentat pentru tratament cu un istoric de consum de cocaina de 15 ani si o preocupare pentru jocurile de noroc veche de 20 de ani.

Ii place sa parieze sume mari la meciurile de fotbal, la cursele de cai si in cazinouri. La inceput, S. nu a dat prea mare importanta problemei cu pariatul, considerand mai serioasa problema consumului de cocaina. Dupa ce a urmat cursurile privind dependenta de jocuri de noroc si dependenta comportamentala sustinuta la centrul nostru si a participat la intalnirile „Dependenti de jocuri de noroc anonimi“, si-a dat seama ca toate dependentele lui erau strans legate si ca va trebui sa renunte la ambele pentru a se putea recupera cu adevarat. La inceput, i-a fost foarte greu sa accepte acest lucru.

Odata confruntat cu acest adevar dureros, a devenit extrem de nervos si a reactionat prin parasirea programului de tratament, sub pretext ca trebuie sa rezolve niste afaceri urgente. S-a intors insa in scurt timp, dupa ce a inteles cat de grava era situatia. Si-a dat seama ca se afla la o rascruce in viata. In programul de terapie, si-a analizat modul de gandire in mod regulat, pana cand a invatat sa recunoasca tiparele de gandire nerealista, declansatoare, si sa intervina pentru a le schimba, inainte ca acestea sa ajunga sa-i controleze comportamentul.

 

Dorinte irepresibile

De exemplu, intr-o sambata din luna martie, s-a trezit cu o dorinta puternica de a paria o suma importanta de bani pe trei echipe de fotbal care urmau sa joace in ziua aceea si de care era sigur ca vor castiga. Terapeutul l-a incurajat sa isi reciteasca jurnalul, in care scrisese despre situatii similare din trecut. Apoi a discutat cu terapeutul sau, care l-a incurajat sa rememoreze si sa vorbeasca despre acele experiente anterioare in care facuse pariuri care au avut ca rezultat pierderea unor mari sume de bani.

Astfel, dupa ce si-a reanalizat modul de gandire, a devenit cu adevarat constient de situatia sa, a avut chiar forta de a-si preda telefonul mobil, foarte bine ascuns in prealabil (mijlocul prin care facea pariurile) si s-a putut, in sfarsit, concentra pe alte activitati. Dupa un timp, cand a simtit din nou impulsul de a paria, si-a adus aminte de aceasta intamplare si a rezistat tentatiei.

 

Autoterapia

Cu toate acestea, a realizat ca va trebui sa integreze in stilul lui de viata o serie de masuri practice, pentru ca atat viata lui sociala, cat si cea privata fusesera profund afectate de preocuparea lui pentru jocurile de noroc. Aceste masuri radicale (pe care el le-a numit ,,baraje“) au inclus: anularea tuturor cardurilor de credit, interzicerea accesului in cazinouri (atat cele fizice, cat si online), inchiderea conturilor de pariuri si predarea gestiunii financiare unui manager, a carui sarcina era sa-l ajute sa traiasca in limita unui buget rezonabil si strict controlat.

S. a luat aceasta decizie foarte curajoasa, dar dificila, pentru ca si-a dat seama cat de implicat devenise (pe plan emotional, mental si fizic) in aceasta dependenta, care ii controla viata de zi cu zi. Reflectand asupra comportamentului sau din trecut, a observat cat de mult timp, energie si bani pierduse zilnic pe pariuri, totul in timp ce conducea o afacere si incerca sa isi indeplineasca responsabilitatile familiale si sociale. S. a inceput sa scrie zilnic intr-un jurnal, precizand cat timp petrecea gandindu-se la jocurile de noroc si ce masuri lua pentru a se elibera de aceste ganduri.

Cazul lui S. demonstreaza ca tratamentul pentru dependenta comportamentala depaseste programul de tratament specific dependentelor de substante, denumit ,,Modelul celor 12 pasi“. Persoanele cu dependente comportamentale trebuie sa parcurga un proces riguros de schimbare si control, alcatuit din mai multi pasi complementari, pentru a se debarasa in cele din urma de comportamentul si modul de gandire specifice dependentei, care devin contopite cu activitatile zilnice ale individului. Aceasta caracteristica este valabila pentru majoritatea dependentelor de comportament.

 

Negare si gandire nerealista

O alta particularitate a dependentei comportamentale consta in faptul ca bolnavul petrece foarte mult timp sub stapanirea sentimentului de negare si de gandire nerealista. Alcoolicul trece printr-un proces psihic complicat, de negare, pentru a se convinge ca e in regula sa bea primul pahar. Apoi, bautura ii controleaza mintea, declansand uitarea problemelor care l-au determinat sa bea sau chiar inconstienta.

See Also

Cei care sufera de o dependenta comportamentala insa, nu vor simti acest „asalt“ fizic puternic si imediat, specific abuzului de substante. In schimb, ei se vor afla intr-o alerta psihica permanenta pentru a continua comportamentul. De exemplu, un dependent de cazinou va petrece ore in sir jucand dupa un sistem complicat, iar un dependent de cumparaturi va parcurge magazinele pentru a pune cap la cap tinuta perfecta.

Acest proces mental si comportamental foarte complex, incalcit chiar, trebuie descurcat, descalcit, iar experienta este dureroasa. Sa luam un alt exemplu: cazul lui T., o tanara de 20 de ani, dependenta de cumparaturi si alcool. T. a primit primul card de credit la varsta de 18 ani, odata cu inceperea facultatii. Cu banii obtinuti la jobul part-time platea facturile, in timp ce cardul de credit era considerat a contine „bani pe gratis“.

Brusc, a simtit ca poate avea tot ce isi doreste, si isi dorea, desigur, foarte multe. Majoritatea timpului liber si-l petrecea la mall. In curand, camera ei s-a umplut cu haine de calitate, pe care nici nu le prea purta, in timp ce datoriile au inceput sa creasca, pana la un moment dat, cand a cerut ajutor. Ca multe persoane dependente din Marea Britanie, a urmat un program de recuperare in 12 pasi, unde a trecut prin etapele de constientizare a realitatii, descoperire de sine si schimbare personala, toate sprijinite de adaugarea unei dimensiuni spirituale propriei vieti.

 

Ce gol acopera acest comportament

A trebuit sa se intrebe, de exemplu, de ce pune atata pret pe cumparaturi (o preocupare relativ normala, considerata de multi, pana nu demult, o corvoada). Astfel, si-a dat seama ca placerea ei consta in a alege, a atinge si a proba haine. Apoi, a invatat sa-si asume responsabilitatea pentru propria-i recuperare, luand decizii dificile, cum ar fi: participarea la un program foarte strict de management al datoriilor, la intalnirile Datornicilor Anonimi si la sedinte de terapie cognitiv-comportamentala.

Cu ajutorul acesteia din urma a lucrat la controlul impulsurilor, intarzierea satisfacerii comportamentului compulsiv si apelul la comportamente alternative. Pentru a-si schimba tiparul de comportament, a acceptat sa urmeze un plan: in prima faza, trebuia sa mearga la cumparaturi, sa aleaga hainele pe care si le dorea, sa le probeze, sa le cumpere si sa mearga acasa, unde sa le puna pe umeras, in camera ei.

A doua zi, trebuia sa le returneze pe toate si sa ceara restituirea banilor. In a doua faza, trebuia sa mearga la cumparaturi, sa atinga, sa aleaga si sa probeze haine, sa le tina in brate si sa le puna la loc pe umerase. In a treia faza, trebuia sa mearga in magazine, sa se uite si sa atinga hainele care ii placeau, dar sa plece fara sa cumpere nimic. A patra faza – pe viitor, va cumpara doar haine de care are nevoie, platind intotdeauna cu bani lichizi.

http://www.castlecraig.ro/

 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top