Now Reading
Visele sub lupa stiintei

Visele sub lupa stiintei

Revista Psychologies


Gratie noilor tehnici de imagerie cerebrala, oamenii de stiinta pot sa observe cu precizie activitatea cerebrala a unui visator. Cunosc, de asemenea, si mecanismele biochimice care actioneaza in timpul diverselor faze ale somnului…

Ei se pun de acord asupra importantei viselor, intrucat creierul nostru este sediul unei intense activitati atunci cand, de fapt, se odihneste. Cu toate acestea, in pofida tuturor descoperirilor, nu stim la ce folosesc visele… chiar daca ipotezele nu ne lipsesc.

Din anii ’50, neurologul francez Michel Jouvet afirma ca pisoii viseaza de mici la soricei sau la alte pisici imaginare. El credea ca este vorba despre niste instincte innascute de a visa. Pe acelasi principiu, spunea el, bebelusii umani viseaza la marile teme arhetipale ale umanitatii, invatand prin aceasta gesturile esentiale ale supravietuirii.

Conform tezelor mai recente, totul tine de amintirile noastre si de informatiile mai recente. Pentru John Allan Hobson, neurofiziolog si profesor de psihiatrie la Harvard (SUA), creierul nostru, prin vis, integreaza informatiile de peste zi.

Si, mai bine, visele ar fi un instrument in procesul de memorizare. Visam mai des atunci cand suntem in proces de invatare. Ar fi, deci, aceasta implinire cognitiva ceea ce crede psihologul american David Foulkes?

Intr-un studiu, el spune ca la copii frecventa si complexitatea viselor se dezvolta in ritmul dezvoltarii cognitive. Nu, spune Claude Gottesmann, neurobiolog la universitatea franceza Nice Sofia Antipolis.

Potrivit acestuia, somnul paradoxal are aceleasi caracteristici cu ale schizofreniei! Atunci, visul e un mod de cunoastere sau o defulare? Ca in intelepciunea antica, vom spune ca tine de ambele…

See Also

DE CATE ORI VISAM?

Visam inca din primele zile de viata, si chiar mai de dinainte. 80% din timpul petrecut in burta mamei e dedicat somnului, 50% din timp dupa nastere, la fel. De la patru ani si pana la batranete (varsta la care somnul se fragmenteaza), somnul nostru se desfasoara in cicluri de aproximativ 90 de minute, compuse, la randul lor, din diferite faze.

Faza de somn calm (unde cerebrale din ce in ce mai lente), de 60-75 de minute, divizata in patru stadii: somnolenta (stadiul 1A), motaiala (1B), somn lejer (stadiul 2), somn lent stabilit (stadiul 3) si somn profund (stadiul 4).

O faza speciala, numita de „somn paradoxal“, este cea in care suntem, deopotriva, foarte activi mental (cu unde cerebrale comparabile celor in stare de veghe), dar muscular suntem atoni (cu exceptia miscarilor oculare, corpul nostru e inert – barbatii pot avea erectie in aceasta faza a somnului, spasme nervoase sau miscari de mimica faciala). Durata variaza intre 15 si 20 de minute in primul ciclu, pana la 45 la sfarsitul noptii (diminuarea somnului profund).

O faza intermediara de aproximativ zece minute, cand au loc mici treziri alternate cu faze de somn lent, debuseaza asupra unui nou ciclu sau la sfarsitul noptii, prin trezire. Visele noastre se desfasoara, in principal, in timpul somnului paradoxal, insa nu doar atunci: 80% din trezirile provocate in timpul sau imediat dupa aceasta faza lasa loc unui vis, dar mai visam si in stadiile 3 si 4.

Visam idei, fragmente de cuvinte sau de ganduri, nu scene imaginate sau sunete.
 

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top