Alina Toader: „Să fii vulnerabil e un act de putere. Acolo începe transformarea.”


Ce te-a motivat să alegi această profesie și să lucrezi în mod direct cu oamenii?
Lucrez cu oamenii de aproape 20 de ani, prin rolul meu de coordonator programe educaționale. La început a fost despre coaching în carieră și consiliere de dezvoltare personală. Am simțit că îmi doresc să merg mai mult pe latura emoțională, pe traume, și astfel, în urmă cu aprox. 10 ani, am început să mă dezvolt ca și psihoterapeut. Am făcut formări în psihoterapie integrativă – formarea dnei Dr. Gina Chiriac, formare pe traumă – metoda Compassionate Inquiry a Dr. Gabor Maté, și urmează Somatic Experiencing a Dr. Peter Levine.
Din experiența ta, care consideri că este cea mai mare provocare pe care oamenii o întâmpină în dezvoltarea lor personală sau profesională?
Cea mai mare provocare este să aibă curajul să iasă din zona de confort, din cunoscutul lor, să renunțe la rezistențe și să aibă curaj să se cunoască. Să înțeleagă că a fi vulnerabil este un act de curaj, de putere, și doar în stare de vulnerabilitate se poate ajunge la suferințe, răni din trecut și, astfel, vindeca și integra. Aceste părți din noi, rănite la un moment dat în viață, mai ales în copilărie, au mare nevoie să fie văzute, înțelese și acceptate, și, în felul acesta, ele nu ne mai influențează viața. Iar asta se întâmplă în relația terapeutică, care are rolul de a reconecta creierul cu starea de siguranță și angajament social. Mai departe, din acest spațiu, clientul se poate conecta cu emoții reprimate, se poate conecta cu corpul, cu credințele limitative sau programele care i-au condus viața inconștient. Astfel începe procesul de conștientizare – altfel spus, aducere în prezent și, apoi, schimbare.
Cum te asiguri că rămâi obiectiv și imparțial atunci când lucrezi cu clienții tăi, având în vedere diversitatea problemelor cu care se confruntă?
Pentru a rămâne obiectivă și imparțială, îmi cultiv starea de prezență și de conectare cu mine, pentru a mă putea acorda la clienți. Este vorba de multă îngrijire de sine, prin diverse moduri care îmi aliniază mintea, inima și corpul, care apoi se pot conecta în relația terapeutică.
Există vreo tehnică sau abordare pe care o consideri esențială în munca ta și care ți-a adus cele mai multe reușite?
Studiile spun că relația terapeutică, în sine, vindecă în proporție de 70%, și, în plus, folosesc tehnici din formările mele în psihoterapie integrativă și formarea pe traumă.
Formarea mea de bază este în psihoterapie integrativă, care îmbină cel puțin 2–3 tehnici, și anume: Gestalt a Dr. Fritz Perls – când lucrezi în „aici și acum”, Analiza tranzacțională a Dr. Eric Berne – care este despre modul în care oamenii gândesc, simt și se comportă în funcție de starea în care se află în relație cu ei înșiși și cu ceilalți, și care are ca obiectiv dezvoltarea Adultului, pentru a putea alege conștient când și cum să activeze celelalte stări – altfel spus, integrarea Părintelui și Copilului într-un mod sănătos, astfel încât reacțiile să nu fie automate sau distorsionate de trecut. Și, nu în ultimul rând, Psihanaliza relațională a Dr. Stephen Mitchell, care are ca și concept-cheie relațiile ca fundament al vindecării.
De asemenea, abordarea pe traumă Compassionate Inquiry a Dr. Gabor Maté este fascinantă, pentru că este despre a dezvolta o relație terapeutică autentică, care să aducă în prezent emoțiile, credințele, poveștile, și, astfel, clientul se conectează cu sinele în prezent.
Cum te ocupi de stresul sau de emoțiile negative care pot apărea în urma sesiunilor cu clienții?
Intra tot în zona de self-care și mi-am format mini-ritualuri zilnice de pauză, prin respirații conștiente, auto-reflecție, tehnici somatice.
Ce sfaturi ai pentru cineva care dorește să înceapă o carieră în domeniul tău?
Nu dau sfaturi, pentru că, prin natura profesiei, nu fac asta, dar, pentru a susține pe cineva care dorește să urmeze această cale, l-aș încuraja să se întrebe: „De ce vreau să aleg acest drum?” și să conștientizeze că este un parcurs frumos, cu multă împlinire, dar și cu multă învățare, perfecționare continuă.
Ce resurse (cărți, cursuri, seminarii) recomanzi celor care doresc să se dezvolte în domeniul terapiei, coaching-ului, consultanței sau training-ului?
În primul rând, recomand mai întâi parcurgerea unui proces de dezvoltare personală de durată, de cel puțin 1 an, și, apoi, sigur vor ști ce direcție să urmeze.
Ca și cărți, aș recomanda:
-
Viktor Frankl – Omul în căutarea sensului vieții
-
Debbie Ford – Partea întunecată a căutătorilor de lumină
-
Valerio Albisetti – Devino ceea ce ești
-
Florence Scovel Shinn – Jocul vieții și cum să îl jucăm
-
Irvin Yalom – Darul psihoterapiei
Cum te asiguri că te dezvolți continuu ca profesionist și rămâi la curent cu cele mai recente tehnici și metode din domeniul tău?
În psihoterapie, ești într-un proces continuu de învățare: în formările pe diverse specializări, supervizări, intervizări, tabere de formare, conferințe internaționale, cursuri, cărți. Este un domeniu unde învățarea continuă este un must.
Ai avut vreodată un moment „aha!” sau o revelație în timpul muncii tale, care ți-a schimbat perspectiva sau abordarea? Dacă da, ne poți povesti despre el?
Pentru că lucrez cu traume, am simțit nevoia să înțeleg și să integrez mai multe moduri de abordare, și astfel m-am dus către Psihoterapia integrativă, Compassionate Inquiry și Somatic Experiencing, pentru că fiecare îmi aduce mai multe cunoștințe, practici, și, astfel, flexibilitate și claritate în a aborda diverse traume.
Care este cea mai mare recompensă pe care o primești în urma muncii tale cu clienții?
Când observ la clienții mei schimbări în bine, când au anumite conștientizări sau momente „aha”, când vin și spun: „Mulțumesc că ești în viața mea.” Sunt tare recunoscătoare că pot fi martora procesului lor de vindecare.
Cum abordezi rezistența sau scepticismul unui client în procesul de coaching sau terapie?
Relația terapeutică este cheia reușitei unui proces terapeutic, iar pentru a co-crea această relație este nevoie de timp. Este rolul meu, ca și terapeut, să creez siguranță și încredere pentru client, pentru ca el să se poată deschide și să lase, în ritmul propriu, rezistențele la o parte.
Unde vezi viitorul domeniului tău, având în vedere evoluția tehnologiei și schimbările din societate?
Oricât de mult va evolua tehnologia, nu va putea lua locul sufletului. Relația terapeutică este un act de prezență – la mine, ca terapeut, și în același timp la client –, cât și acordaj între cei doi. Iar asta se construiește, conform unuia dintre mentorii mei, Dr. Gabor Maté, din trei spații: inimă, instinct și minte.