CItesti acum
10 idei pentru a invata bine la orice varsta

10 idei pentru a invata bine la orice varsta

Toti am experimentat oboseala de dupa a zecea repetare a unei lectii. Senzatia de plictiseala si de frustrare ca nu se lipeste de noi ceea ce voiam  sa invatam. Dar daca de vina nu este memoria slaba, ci felul (gresit) in care am… invatat sa invatam?!

 

De la capat! Recapitulare, sublinieri, idei principale. Cine l-a citit pe Creanga nu se poate sa nu fi ramas in minte cu imaginea lui Trasnea, cel care repeta mecanic „mi, ti, li, ni, vi, li, me, te, i, le…“, adica pronumele nehotarate. Trasnea este prototipul elevului chinuit de materia pe care trebuie sa o invete, care il streseaza, care nu-i place si la care va avea examen.

Sincer, cine nu s-a simtit macar o data in viata precum Trasnea? Enervat de pronume, formule sau date istorice cu care nu avea nicio treaba si pentru care nu avea nicio aplecare? Sa fie de vina materia? Cum de unii pot retine orice (sau, in fine, retin mai usor) si iau examenele fluierand, in vreme ce altii pierd nopti si multa energie psihica pentru aceleasi probe, la care abia iau note de trecere? Poate ca raspunsul este in felul cum invata.

 

Memorarea eficace presupune efort

In cartea care revolutioneaza la ora actuala metodele de predare, Make It Stick, de psihologii cognitivisti Peter Brown, Henry Roedinger si Mark McDaniel, se spune raspicat: in majoritatea sistemelor de invatamant din lume, invatarea este abordata prost. Repetitia iar si iar, sublinierea ideilor principale, recitirea, toate acestea sunt ineficiente.

Sau, ca sa fie indulgenti, ei spun ca sunt mai putin eficiente decat ar trebui. Cei trei nu afirma ca metodele propuse de ei sunt mai usoare. Dimpotriva, afirma clar ca invatarea, daca presupune efort adica atentie, are sanse sa fie pe termen lung, sa se… lipeasca. Efortul e semn bun.

Pentru ca, atunci cand ne concentram cu toate fortele pe un material, cand investim atentie, este prezenta o doza mai mica sau mai mare de stres. Dar trebuie schimbate operatiunile prin care inveti.

 

  1. Repetitia spatiata, in timp, a ideilor este mai eficienta decat recitirea materialului la o scurta perioada dupa o prima parcurgere. Asadar, pune deoparte markerul, nu reciti imediat, ci lasa o perioada de timp propice uitarii. Apoi revino la text. Asa cum afirma cei trei, o buna invatare se concentreaza pe repararea golurilor de informatie. Adica trebuie sa insisti mai mult acolo unde vezi ca ai uitat, nu sa repeti ceea ce deja stii.

 

  1. Prin definitie, nu apreciem corect progresul nostru in invatare, afirma cei trei. Cu alte cuvinte, nu stim ce stim si ce nu stim. Avem doar o iluzie foarte generala asupra informatiei, dar putem vedea unde avem lacune, daca si numai daca ne testam frecvent.

 

  1. Testarea. Punct-cheie in noile abordari ale invatarii, care prinde deja teren in universitatile americane. Este, de departe, cea mai eficienta metoda, si cine a dat in ultimii ani examenul de teorie auto poate confirma. Testarea frecventa online iti arata unde gresesti, unde nu stii. Uitam cam 70% din ceea ce tocmai am aflat. Dupa aceasta „performanta“, uitarea declina, adica tot ne mai ramane ceva in cap. Este foarte util sa te testezi repede, dupa prima parcurgere a unui material. Cu cat intarzii prima testare, cu atat uiti mai repede. Retine: testarea frecventa intrerupe uitarea. O testare spatiata in timp ajuta si mai mult – asta, daca vrei sa retii cativa ani informatiile respective.

 

  1. Rezolva o problema inainte de a afla rezultatul. Chit ca e un exercitiu de „Si Conditionnel“ la franceza, o traducere, o problema de trigonometrie sau cine stie ce posibila provocare la un examen; nu privi la cheia exercitiilor inainte de a te fi straduit destul sa rezolvi singur. Nu tine de a trisa sau nu, nici nu conteaza. Nu conteaza ca dai o solutie gresita, ci doar ca incerci. E mult mai eficient decat „mura in gura“, solutia, cheia! Dar, daca faci efortul cognitiv de a descurca singur itele, de a intelege, chiar daca nu duci la capat procesul, informatia se va fixa mai usor. Deja ea iti apartine, intr-un fel…

 

  1. Nu pleca urechea la cei care spun ca oamenii au diverse stiluri de invatare (vizual, auditiv etc., bazat pe predilectia de a folosi un simt mai mult decat altul). Studiile arata ca felul cum o receptam nu are nicio influenta in retinerea informatiei – ca unul prefera un audiobook, altul – un filmulet pe youtube etc. Importanta e atentia investita.

 

  1. Ca sa poti descifra ecuatii de gradul II, trebuie sa fi deprins ecuatiile de gradul I. Ca sa poti folosi Past Tense in engleza, trebuie sa-l fi inteles deja pe Present Tense. Deci, e necesara fundatia, informatia preliminara, peste care se articuleaza cea mai complexa. Cand descifrezi un domeniu nou, nu sari etapele.

 

  1. Nu te chinui cu recitirea. Nu ajuta. In plus, ia timp, nu duce la memorare de durata si produce iluzii cognitive, adica ti se pare ca stii, atunci cand recitesti si recunosti informatia. Faptul ca o recunosti, nu inseamna ca vei fi in stare sa o reproduci la examen.

 

  1. „Invatarea este mai puternica atunci cand conteaza pentru tine, cand abstractiile sunt transformate in ceva concret si cand e vorba de ceva personal.“ Adica: incearca sa traduci ceea ce e abstract in ceva concret, vizibil, cu ochii mintii. Daca vrei sa retii formula benzenului, de exemplu, imagineaza-ti un sarpe care isi musca coada etc. Daca e informatie impersonala, fa-o cat mai proprie. Geometria in spatiu poate fi aplicata imaginativ pe colturile camerei unde inveti, etc. Fa din informatie ceva al tau, actioneaza ludic. Foloseste mult imaginatia.

 

  1. Intercaleaza doua sau mai multe subiecte. Vrei sa inveti la chimie? Bun, dupa o lectie oarecare, fa ceva si la biologie. Este tot o forma de spatiere, care ajuta la fixare. Este bine sa se alterneze doua subiecte inrudite, dar nu foarte apropiate, pentru a nu produce confuzia formulelor, a conceptelor etc. Adica, daca te chinuiesti cu Si Conditionnel francez, treci si prin concordanta timpurilor din engleza, dar nu cea din spaniola, pentru ca gramaticile celor doua limbi latine se aseamana.
  2.  Fa efort constant. Daca e prea usor cand inveti ceva, nu e bine. Retentia, memorarea cer efort. Si cu cat este efortul mai mare, cu atat mai bine! Ca oriunde in viata, munca e o garantie de succes.

 

carte-robinson

Citeste si

 

DE CITIT:

 

Descopera-ti Elementul, Sir Ken Robinson

 

De la una din vedetele cercetarii asupra educatiei, cateva idei despre invatare conform cu abilitatile.

 

Editura Publica

 

Care este reactia ta?
Frumos
0
În regulă
0
Jucăuș
0
Mai este de lucru
0
Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

La inceputul paginii