CItesti acum
Despre femei si stereotipii clasice

Despre femei si stereotipii clasice

Ce clisee se vehiculeaza despre femei? Ca prefera roz, intre altele. Psihologii evolutionisti – care speculeaza cel mai elegant dintre toate increngaturile psihologiei – spun ca preferinta feminina pentru roz vine din faptul ca femeile erau culegatoare si ca rozul (o varianta de rosu) le semnaliza ca un fruct este copt si numai bun de mancat…

 

Preferinta feminina pentru roz este unul dintre cele mai banale stereotipuri. Atat de puternica, incat devirilizeaza in ochii celorlalti un barbat care indrazneste sa poarte roz. „

Pink, artista care si-a luat numele de scena ca pe o ironie, ia in ras tot ce tine de subcultura printeselor din Beverly Hills. Mie, in copilarie, nici macar merele cretesti, roz la culoare, nu imi inspirau incredere. Psihanalistii de azi si de ieri ar spune ca am fost «falica» din frageda pruncie…

E amuzant sa vezi cat de repede se lipesc etichetele de fruntea oamenilor si raman acolo. Daca ma intrebati pe mine, si psihanaliza geme de stereotipuri…“ spune N., 30 de ani.

Rozul e doar una dintre stereotipiile legate de femei. Alta sustine ca femeile nu au apetit si competenta pentru stiinte. Ca inteligenta verbala feminina este mai ridicata decat cea a barbatilor, ca femeia vede mai multe culori.

Asadar, barbatul, intrebat despre superba ta culoare de rochie „gri-antracit cu o tenta de violaceu“ va spune ca e „ca masina noastra“. Dar totul e o chestiune de educatie. Un pictor poate distinge mai multe nuante decat o femeie cu educatie medie. Asta, pentru ca le-a folosit.

 

CUM GANDESC FEMEILE?

Sunt baietii mai buni la matematica si fetele mai dotate pentru limbi straine si comunicare? Aparent, da, realitatea demonstreaza aceasta ipoteza. Sunt, incomparabil, mai putine femei inginer, pilot de avion sau de curse decat barbati. Deficit de testosteron?

Louann Brizendine este doctorita, profesoara la Harvard si este convinsa ca estrogenul face totul. El ne impinge sa ne alegem meserii care au legatura cu ingrijirea celorlalti, in dauna celor competitive, masculine, impregnate de testosteron. Ca de obicei, lucrurile sunt mai complicate. Si mai frustrant este ca se complica si in timp. Mai rau decat sa gandesti in stereotipii, este sa gandesti in stereotipii stiintifice.

 

FETELE SI MATEMATICA

Cordelia Fine, profesoara de psihologie cognitiva la Universitatea din Melbourne, scrie ca in Armenia mai bine de jumatate din specialistii in informatica sunt femei (de fapt, 75%, inca din anii ’80-’90), in comparatie cu America (doar 15%). Explicatia este de natura culturala si este data chiar de o armeanca, Hasmik Gharibian, profesoara la California Polytechnic State University.

Ea spune ca in tara-i de bastina nu se subliniaza importanta de a avea un job pe care sa il iubeasca, si ca barbatii si femeile, deopotriva, investesc cel mai mult in familie, meseria fiind doar un mijloc de subzistenta, care garanteaza stabilitate financiara si viata buna. Asadar, paradoxal, aceasta lipsa de importanta (culturala) a meseriei genereaza egalitatea de gen in plan profesional.

Pur si simplu, armenilor nu le pasa cine aduce bani acasa, astfel incat fetele se simt la fel de capabile si de obligate sa o faca. Mai scrie Fine: „Puternica reprezentare a femeilor armene in informatica este numai un exemplu pentru un tipar general destul de surprinzator. In societatile bogate, avansate industrial, segregarea pe sexe este mai ridicata (si nu mai scazuta) decat in societatile in curs de dezvoltare sau in tranzitie.

De exemplu, o ancheta recenta, realizata in 44 de tari, a aratat ca, pe masura ce prosperitatea economica creste, in statele in curs de dezvoltare si in cele aflate in tranzitie femeile sunt din ce in ce mai tentate sa se indeparteze de specializarile in inginerie, matematica si stiinte naturale (care duc la cariere potential profitabile) si sa aleaga in locul lor specializari mai feminine, in stiinte umane, stiinte sociale si sanatate.

Dar in tarile bogate, nu bogatia economica este cea care duce la segregarea pe sexe atunci cand vine vorba despre alegerea specialitatilor, ci diferenta care apare in atitudinile adolescentilor fata de matematica si stiinte. In statele bogate, cu cat este mai mare diferenta intre interesele manifestate de baieti, respectiv de fete, pentru stiinta si matematica, cu atat mai mare este si segregarea pe sexe.

Maria Charles si Karen Bradley, autoarele anchetei, afirma ca securitatea materiala adecvata (cel putin) combinata cu accentuarea alegerii individuale si autoexprimarii, tipica culturilor vestice, inseamna ca autorealizarea in educatie este un scop legitim din punct de vedere cultural.

Acest lucru este in special adevarat pentru oamenii care ar putea anticipa, in mod rezonabil, ca partenerul va adopta rolul de principal furnizor de resurse, respectiv pentru femeile heterosexuale. (De fapt, este interesant ca, in absenta luxului unui furnizor masculin de resurse, decizia ocupationala a lesbienelor este aproape similara cu acea a barbatilor heterosexuali)“.

Citeste si

Bingo! Cu alte cuvinte, daca o fata ar fi stimulata, incurajata si provocata sa isi dezvolte gandirea matematica, ar fi in stare, pe termen lung, chiar sa… ia premiul Fields! Problema este ca socializarea timpurie a copiilor este atat de marcata de stereotipii. Si nu are loc doar prin parinti.

Copiii sunt expusi foarte de timpuriu publicitatii, care ii are in vizor chiar pe ei. Si nevoia de a apartine unei mici comunitati de fetite care se joaca cu Barbie e irezistibila. Cate mame de fete si-ar da fetita la fotbal, scotand-o astfel din micul ei grup de prietene, vital pentru dezvoltarea ei emotionala armonioasa? Cum sa-ti expui copilul la o educatie neconforma cu sexul sau?

 

MAME DE FETE, CRESTETI SUFRAGETE!

Incurajate sa fie fragile, socializate conform acestor stereotipii care le stimuleaza sa ramana in ocupatii femeiesti, fetele vor ramane acolo. Pana la urma, creierul este o entitate lenesa si mare consumatoare de energie si daca se iveste oportunitatea de a face economie, de ce nu?

Sociologii Cecilia Rodgeway si Shelley Correl afirma: „Credintele culturale despre gen actioneaza ca o greutate pe cantarul care, cu modestie, dar sistematic, diferentiaza comportamentele si evaluarile barbatilor si ale femeilor, altminteri similare.

In timp ce impactul partinitor al credintelor legate de gen asupra rezultatelor obtinute de barbati si de femei in orice situatie poate sa fie mic, vietile individuale sunt traite prin contexte sociale relationale multiple, repetate…

Efectul usor partinitor se acumuleaza in timpul unei cariere si al unei vieti, ducand la comportamente si rezultate sociale substantial diferite pentru cele doua sexe, de altfel similare ca fundal social.“

Imi amintesc de faptul ca am vrut sa fiu inginer silvic. Dar mi s-a atras atentia ca nu e o meserie comoda pentru o fata. Adevarat…

Vezi comentarii (0)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

La inceputul paginii