CITESTI ACUM
Construieste-ti stima de sine

Construieste-ti stima de sine

Stima de sine e ceva despre care lumea vorbeste fara sa stie exact ce este. Am intrebat-o pe Miruna Stanculescu, terapeut, care ii sunt reperele si cum se vindeca daca e afectata.

 

Psychologies: Cum se defineste stima de sine? Cum se manifesta un om cu buna stima de sine?

Miruna Stanculescu: Mie imi place sa definesc stima de sine ca fiind raspunsul la intrebarea „cum ma simt in legatura cu cine sunt“. Daca privim lucrurile asa, avem mai multe avantaje.

Primul este acela ca avem posibilitatea sa surprindem evolutia stimei de sine in decursul existentei, iar asta ne ajuta sa intelegem ca orice judecata de sine este, de fapt, o etichetare a unui moment oarecare al existentei mele.

Nu este o sentinta definitiva si irevocabila, ci doar o parere limitata in timp. Al doilea avantaj decurge oarecum logic din primul.

De vreme ce avem o insiruire de momente, devine clar ca ele vor fi diferite si ca stima de sine va fi influentata de calitatea atribuita acelor momente (fericite sau nefericite).

Inteleg astfel ca stima de sine este, in mod firesc, fluctuanta, pentru ca reprezinta parerea mea despre mine limitata nu doar la un moment din timp, ci si de un context, de o situatie, de un eveniment.

Al treilea avantaj este acela ca scoate in evidenta ca stima de sine este legata de „cine sunt“, concept care poate fi influentat in orice moment al existentei mele de un altul, adica de „cine vreau sa fiu“. Ultimul avantaj este, in fapt, concluzia primelor trei…

Acela ca te ajuta sa constientizezi ca stima de sine este subiectiva si influentata de rezultatul perceput al interactiunii cu realitatea, la un anumit moment al existentei mele.
 

Care sunt „simptomele“ unei stime de sine optime?

M.S.: Stima de sine se bazeaza pe credinte, pe afirmatii despre sine („sunt competent“, „sunt valoros“ sau „sunt un ratat“, „sunt ineficient“) si pe emotiile sau sentimentele asociate cu aceste credinte (mandrie, control, triumf si, respectiv, rusine, neputinta, disperare). Prima manifestare a unei stime de sine optime este, deci, un dialog interior pozitiv.

Acesta determina implicit un sentiment de control al propriei existente. Oamenii care au o parere buna despre propria persoana, tind sa se perceapa ca fiind eficienti si sa fie inclinati catre cautarea de solutii (adica nu se resemneaza cu usurinta). Pentru ca au incredere ca vor gasi solutii, tind sa fie mai putin ingrijorati.

Pana la urma, nu ne ingrijoreaza atat ce urmeaza sa se intample, cat nesiguranta daca vom putea face evenimentelor. Nu in ultimul rand, o imagine de sine pozitiva ajuta la receptarea constructiva a criticii si la curajul de a afirma propria opinie chiar daca acest lucru presupune contrazicerea altor persoane.
 

Pana unde stima de sine e ceva sanatos si de unde incepe o imagine gonflata despre sine?

M.S.: Elementul care delimiteaza o stima de sine de nivel optim de o parere supraestimata despre sine, este ancorarea in realitate. Altfel spus, de felul in care reusim sa imbinam propria perceptie despre sine cu informatiile cu valoare de feed-back din mediu.

Formuland mai simplu si cu un pic de umor, am putea spune ca este intelegerea faptului ca a canta la dus nu te face tenor decat daca vecinul iti suna la usa nu cu politia, ci un un reprezentant al unei case de discuri.

Un lucru rau este, de cele mai multe ori, prea mult dintr-un lucru bun. Principiul acesta se aplica si pentru stima de sine.

Studiile arata ca un nivel exagerat si neancorat in realitate determina comportamente dezadaptative, indreptate impotriva celorlalti (agresivitate, infatuare, intoleranta la critica etc.).
 

Cum se construieste stima de sine? Si cand?

M.S.: Vestea buna este ca nu este genetica. Nu se mosteneste ci, in prima parte din viata, se invata in familie. De la parinti, adica.

Doar ca, daca urmam principiul care spune ca „nu ne putem invata copiii decat ceea ce stim“, devine logic ca numai un parinte cu stima de sine va avea ce transmite mai departe.

In cazul fericit, copilul creste cu obisnuinta unui dialog interior pozitiv si a comportamentului de cautare de solutii. Adultului de mai tarziu ii va fi mai usor sa faca fata situatiilor dificile si va tinde sa extraga din realitate mai degraba dovezile ca se descurca, decat momentele in care nu face fata realitatii asa cum si-ar fi dorit.

In plus, va tinde sa se trateze pe sine cu ingaduinta care il va face sa admita mai usor ca este imperfect si sa gaseasca disponibilitatea pentru a se schimba pe sine asa cum isi doreste.

Stima de sine are doua subcategorii: stima de sine globala (ce simt despre cine sunt, in general) si stima de sine situationala (ce simt despre cine sunt in mometul „x“).

Stima de sine globala este mai stabila. Asta este bine atunci cand e la nivelul optim, dar vine cu dezavantajul ca are nevoie de investitii de timp si rabdare, daca vreau sa o cresc.

Stima de sine situationala variaza in functie de performanta de moment (m-am fastacit sau nu in fata sefului) si in functie de loc (nivel ridicat la serviciu petru ca sunt multumit de viata mea profesionala, dar nivel scazut acasa, daca viata mea de cuplu lasa de dorit).

Spuneam ca stima de sine globala este mai stabila. Asta ne ajuta in gestionarea fluctuatiilor stimei de sine situationale.

Daca eu am o parere buna despre mine, in general, va fi mai usor sa trec peste sughiturile inerente ale vietii profesionale, de exemplu.

Dar, desi mai stabila, nivelul ei nu este batut in cuie. Situatiile traumatice o pot afecta. Poate fi influentata pozitiv, dar nu cu usurinta, pentru ca are nevoie de dovada reala ca ne putem gestiona si infrange temerile, adica are nevoie de expunerea la viata traita.

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Pages: 1 2
View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!