Now Reading
Gandeste pozitiv! Dar cum?

Gandeste pozitiv! Dar cum?

De cate ori ne merge prost, suntem tristi sau doar plictisiti, e posibil sa auzim – daca nu de la cei din anturaj, macar de la vocea constiintei indoctrinate de filme, CD-uri si carti de self-help – „gandeste pozitiv“. Bine, bine, dar functioneaza oare?

 

Nu este simplu sa gandim pozitiv…

Chiar asa, puteti spune cu mana pe inima ca, atunci cand va chinuiti sa ganditi pozitiv, asta se si intampla?

Adica, la serviciu lucrurile merg prost, se fac restructurari, salariul nu mai creste deloc (in cazul fericit in care nu scade), nu te intelegi cu cel de acasa, copiii o iau razna si tu esti obosit/a si daramat/a, dar tu „gandeste pozitiv“…

De cate ori aud chestia asta, ma gandesc la Anette Benning in American Beauty recitand mecanic, in masina, niste fraze sforaitoare despre cum are ea succes si cat de capabila si de frumoasa este si cum totul o sa fie roz, cand e vizibil de la o posta ca viata ei e praf…

Intre gluma si ton serios, pana unde functioneaza gandirea pozitiva? Sau ce inseamna si cum sa o practicam eficient?

 

Psihologia pozitiva

Acest concept s-a nascut din cercetarile a doi psihologi americani, Martin Seligman si Mihaly Csikszentmihalyi.

Cei doi s-au gandit ca psihologia se ocupa in exces cu tratamentul oamenilor, cand, de fapt, ar trebui sa se ocupe cu felul lor de a fi si de a gandi, astfel incat sa nu ajunga la tratament. Ei au studiat comportamentul si gandirea care duc la succes.

Pentru ca, da, exista o legatura cunoscuta intre felul cum gandesti si succesul la care ajungi.

Deci, are sens sa incerci sa gandesti pozitiv. Dar nu oricum, ci concret, adaptat situatiei, analitic si clar. Legatura aceasta ar fi magica profetie autoimplinita.

Pe scurt, daca tu crezi ca esti capabil sa duci la capat o treaba grea, noua sau care presupune efort, comportamentul tau iti va urma aceasta credinta.

Vei fi mai pozitiv, mai sociabil, mai proactiv in directia rezolvarii, oamenii te vor ajuta, pentru ca esti mai agreabil decat daca il iei de la inceput pe „nu“ in brate si nu incerci nimic.

Astfel, iti maresti sansele de a duce la capat acel lucru. Este un cerc virtuos, in care se invartesc cei care gandesc pozitiv.

Invers, daca pornesti de la gandul ca nu ai experienta, ca e greu, ca altii ti-au luat-o inainte, ca viata e o cutra si ca totul e pe dos, e foarte probabil sa nu reusesti sa te mobilizezi prea mult catre scopul respectiv.

Pentru ca tu nici nu crezi ca merita efortul sa te apleci analitic asupra pasilor de facut, sa contemplezi ce ai de rezolvat si sa ceri ajutor.

Atunci, logic, scad si sansele de a ajunge la acel scop. Cati dintre noi nu au cunoscut macar o persoana negativista?

Genul pe care englezii il numesc nay sayer, domnul sau doamna cu „nu“ in brate, care vede prima data obstacolele?

Pentru ca e adevarat: pentru persoanele pozitive, un obstacol e o provocare, nu o piedica ce rastoarna caruta.

Lor le place necunoscutul, nu il abordeaza cu frica, nu se refugiaza in rutina si primesc noutatea cu deschidere si bunavointa.

Intr-o lume tot mai rapid in schimbare, o lume in care noul ne provoaca mereu, asta e posibil sa fie cea mai buna atitudine. Si cea mai adaptativa. E bine sa o adoptam toti putin cate putin.

 

Intre cliseu si eficienta

Asadar, a gandi pozitiv e bine. Dar a gandi pozitiv nu inseamna sa repeti niste propozitii pozitive ca pe niste mantre.

Nu trai cu ideea ca ele se insinueaza in subconstient si ca asa vor lucra pe ascuns acolo si te vor face din salariat… miliardar. In cateva luni. Nu, nu merge asa, chiar daca multe carti sau sesiuni de training sugereaza asta! Nu va lasati pacaliti!

Iti poti face viata mai buna prin actiunile proprii, cat se poate de constiente. Prin fapte. Daca acasa e haos, ia niste masuri sa se faca ordine.

Daca serviciul e fragil, nu visa cu ochii deschisi la o casa in Pipera, ci cauta, activ, altceva sau instruieste-te pentru o alta specializare, de ce nu?

Invatatul (asa, ca in scoala generala) este una din cele mai sanatoase actiuni pentru creier si moral.

Ideea ca faci ceva, ca inveti sau citesti carti din alt domeniu, pentru a-ti gasi o alternativa, e linistitoare. Asadar, nu mantre, ci fapte!

 

O imagine de sine pozitiva

Da, asta e necesara. O sanatoasa stima de sine, o incredere realista ca poti duce la capat ce ti-ai propus. Ca ea se bazeaza pe o copilarie buna, asta stim. Ca un copil care a primit laude pentru efortul depus, va invata ca efortul este valoros, indiferent de rezultat.

E bine chiar sa exagereze putin parintii cu laudele, chiar daca nu mereu sunt acoperite de buline rosii sau de calificative exceptionale.

Pur si simplu, in acest fel, copilul simte ca face ceva bun si satisfactia incercata va dori sa o experimenteze iar si iar.

Si are sanse mai mari sa se intample acest lucru cata vreme va repeta acel comportament bun care a dus la bulina rosie. Iata cercul virtuos.

Deci, repetam, desi deja stiti lucrul acesta: nu va criticati copiii cu duritate, nu-i jigniti nicio­data, explicati-le ce gresesc atunci cand ei gresesc.

Etichetele negative pot face mult mai mult rau decat laudele nemeritate. Ele distrug un eu in formare, inhiba stima de sine si comportamentul proactiv.

Copilul va creste cu ideea ca nu e bun de nimic, deci, nu va face nimic sa demonstreze ca e bun de ceva. Uneori, refacerea stimei de sine inseamna ani de terapie. Niciun parinte nu vrea asa ceva pentru progenitura. Cred.

 

Lovituri in stima de sine

O despartire sau o respingere dura, somajul, o dependenta de care nu scapi, fie ea de ciocolata sau de alcool iata tot atatea capcane in care stima de sine cade rapid si nu scapa prea usor de acolo. Dependentii spun adesea ca se dipretuiesc pe ei insisi, ca le este rusine.

Un somer nu se simte nici el prea pe val. Sunt situatii in care viata ne provoaca abilitatea de a ramane in picioare, de a nu cadea in depresie si de a gandi optimist. Nu e usor, si cei care nu pot sa fie veseli si agreabili nu ar trebui culpabilizati, ci sustinuti si intelesi.

Gandirea pozitiva, dincolo de cliseu, este o tehnica ce se invata, se aplica des si se corecteaza din mers.

Nu te nasti cu ea si nu o inveti de la vreun curs. Ideal ar fi sa inceapa a fi predata in copilarie, ca sa avem timp sa o exersam ca pe un muschi bine intins.

 

Fapte, nu vorbe

Gandirea pozitiva inseamna sa vezi lucid ce optiuni ai, ce capacitati personale (uneori e util sa iti amintesti un moment cand ai avut o victorie personala importanta, sa te gandesti ce abilitati ai folosit atunci).

Inseamna sa faci toate lucrurile care duc la alt rezultat decat cel care te nemultumeste si sa ai curaj sa mergi mai departe, in ciuda adversitatilor de pe drum.

Inseamna sa te respecti, chiar daca altii nu o fac. Sa ceri ajutorul, sa refuzi, daca nu esti de acord, sa te opui.

Nu in ultimul rand, inseamna sa deprinzi abilitatea de a vedea partea plina a paharului, de a resemnifica o intamplare negativa, de a scoate ceva bun din ceva rau. De a pastra acea concluzie si de a depasi momentul, de a nu mai rumina.

Gandirea pozitiva inseamna sa ramai deschis lumii, oamenilor, vietii, chiar daca viata si oamenii nu au fost prea darnici cu tine. Dar, in primul rand, inseamna sa fii proactiv.

Sa nu visezi cai verzi pe pereti, case design si iubiti ca la Hollywood, ci sa faci lucruri mici, zilnic, spre a atinge scopul dorit. Sa muncesti mai mult, sa iesi in lume, sa te faci simpatic.

Foto: 123rf.com

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top