Citești
Cum explicam depresia sezoniera

Cum explicam depresia sezoniera

Epuizarea psihica si fizica, starea de neliniste si anxietatea pot deveni acute odata cu schimbarea anotimpurilor, concretizandu-se in ceea ce numim „depresie sezoniera“. Cu atat mai mult venirea iernii, cu zilele mai scurte si temperaturile scazute, contribuie la disconfortul fizic si psihic.

Citește și: Ce este depresia

Factori predispozanti

Evident, nu toti dintre noi vor simti la fel schimbarea anotimpului. In functie de contextul de viata prezent, dar si de interese, iarna poate fi o ocazie minunata pentru practicarea anumitor sporturi, pentru vacante – sau dominata de spiritul Sarbatorilor.

Totusi, pentru cei care trec printr-o perioada mai sensibila, lipsa soarelui, frigul, uscarea naturii favorizeaza trairile negative si sentimentul de… sfarsit. Mai mult cu cat iarna inseamna si apropierea incheierii unui nou an, cu bilantul aferent.

„Daca nu ne odihnim suficient si nu ne alimentam corpul atat cat are nevoie, putem spori sansele de a face depresie, in general, inclusiv o depresie sezoniera despre care vorbim acum.

Cand spun «odihna», ma refer atat la somn, cat si la odihna activa, activitati relaxante precum plimbarile, mersul in oras cu prietenii, mersul la dans sau practicarea unui sport – in principiu, orice preocupari care ne produc placere.

Anotimpurile nu le putem schimba, dar ne putem pregati pentru venirea acelora care stim ca ne influenteaza negativ dispozitia“, ne spune psihologul Dan Ivanescu.

Realitatea este ca anotimpul rece, in sine, contribuie la un context nefavorabil, fiind sumbru si atragand disconfotul fizic. Mai mult, statisticile arata o rata a depresiei mai mare in tarile nordice, unde este frig pe tot parcursul anului.

„Exista si alti factori implicati in declansarea acestei depresii, cum ar fi relatiile la nivel personal (cu prieteni, parinti, iubit/iubita, sot/sotie etc.), cat si realizarile profesionale, care pot contribui la mentinerea depresiei sau la declansarea ei.

Spre exemplu, o persoana care a traversat o despartire sau un eveniment traumatizant intr-un anumit anotimp, il poate asocia pe viitor cu o stare de disconfort psihic.

Uneori, fara a face legatura cu trecutul. De asemenea, vremea mohorata ne altereaza dispozitia, lungind starile neplacute prin care poate deja trecem: o pierdere a locului de munca sau o perioada foarte incarcata in sarcini de serviciu.

Pentru unele persoane, aceasta depresie apare in mod regulat in anumite anotimpuri, dar nu inseamna ca asa este normal sa fie sau ca nu se poate depasi aceasta stare.

Ne-ar ajuta, cu siguranta, sa ducem o viata mai sanatoasa, mai activa sau sa apelam la un specialist daca nu reusim sa facem fata situatiei singuri.

Nu trebuie sa acceptam depresia ca fiind normala, nu trebuie sa ne chinuim“, completeaza psihologul.

 

Cum recunoastem melancolia sezoniera

Depresia de iarna este intens studiata, dar in mare parte ramane un mister. Sunt implicate in generarea ei o serie de elemente care includ chimicalele din creier, aerul si factorii genetici.

Cercetatorii au cazut de acord asupra unui aspect in privinta celor care traiesc aceasta afectiune, respectiv sensibilitatea la lumina, mai exact la absenta ei.

Exista chiar studii care demonstreaza o imbunatatire a starii, prin expunere la lumina puternica, Alfred Lewy, cercetator la Universitatea Oregon, afirmand ca este esential ca aceasta expunere sa aiba loc pe parcursul diminetii, in special, pentru eficienta.

„Simptomele sunt aceleasi ca la orice forma de depresie, respectiv dispare cheful de a ne desfasura activitatile curente, ne simtim anesteziati din punct de vedere afectiv, nu avem o perspectiva realist-optimista asupra viitorului apropiat si indepartat.

Practic, tot ce ni se intampla ni se pare mult mai grav decat este in realitate si avem o stare de neputinta in a ne mobiliza.

Cele mai simple simptome de observat sunt scaderea poftei de mancare, a numarului de ore dormite si, in acelasi timp, si calitatea acestora, precum si scaderea randamentului in activitatile curente. Neabordat, sunt cazuri in care se poate transforma intr-un episod depresiv major.“

Prin urmare, intre simptomele care ne pot atrage atentia se pot numara unele dintre cele caracteristice episoadelor depresive clasice, precum sentimentul de nefericire si devalorizare, un nivel scazut de energie, agitatie, insomnii, dificultati in concentrarea atentiei, ganduri sumbre.

De asemenea, se identifica si cateva simptome specifice acestui tip de depresie, respectiv: iritabilitate, oboseala, hipersomnie, sensibilitate crescuta, schimbari in apetit, care pot duce si la ingrasare.

Cercetarile implica in aceasta stare si ritmul cicardian (lipsa luminii solare deregleaza ceasul biologic), nivelul scazut al serotoninei si modificari in nivelul melatoninei, care joaca un rol important in ritmul de somn, precum si in dispozitie.

Tot in urma studiilor, s-a demonstrat ca, desi femeile sunt mai predispuse la acest tip de depresie, barbatii pot avea simptome mai severe.

Tinerii prezinta un risc mai mare de a traversa un astfel de episod si, de asemenea, cei care au rude ce sufera de aceasta depresie.

 

Cum o putem depasi

Una dintre posibilitatile pe care le avem la indemana este folosirea luminii artificiale puternice, care sa compenseze lipsa soarelui.

De asemenea, atunci cand simptomele devin severe (lipsa somnului sau somn in exces, retragere sociala, lipsa de concentrare si dezinteres pentru activitatile curente), se recomanda sa apelam la ajutorul unui specialist.

Dan Ivanescu este de parere ca „pentru a ne depasi starile cu care ne confruntam, ar fi bine sa cautam ajutor specializat in functie de intensitatea starii si de durata.

Daca avem o zi mai proasta, nu inseamna ca suntem depresivi; sau daca am trecut printr-o pierdere personala importanta, e normal sa fim suparati si tristi o perioada. Este bine sa vorbim despre starile pe care le avem si sa auzim o perspectiva noua de la o persoana care nu face parte din contextul de viata care a contribuit la starea in care ne aflam.

Este, de asemenea, indicat sa iesim cat mai mult din casa, sa petrecem timp cu persoane apropiate, cu care sa putem vorbi si, in acelasi timp, sa ne descarcam.

In egala masura, este de dorit sa facem sport, iar activitatea pe care o desfasuram la munca sau la scoala ne ajuta sa ne concentram pe lucruri importante si totodata sa ne gandim mai putin la situatia dificila prin care trecem.

Ne poate oferi un ragaz emotional pentru a ne adapta la contextul nou al vietii noastre. Daca starile sunt, insa, de durata si intense, trebuie sa apelam la un specialist, pentru ca lucrurile se pot agrava in timp“.

Sportul reduce stresul si scade starea de anxietate, motiv pentru care un abonament la sala poate fi o optiune. Iar daca nu esti un fan al fitness-ului, poti incerca tenis, inot sau o activitate precum karting sau laser tag, alaturi de grupul de prieteni.

Orice tip de miscare fizica este binevenit, alaturi de o reorganizare a spatiului in care iti desfasori activitatea, care presupune suplimentarea lipsei soarelui. Pentru diminuarea simptomelor, poti incerca acupunctura, sedinte de yoga sau relaxare, meditatie, imageria dirijata sau masaje.

 

Cauta si ofera-ti ajutor

In cazul depresiei sezoniere, conteaza sa nu ii diminuam importanta si sa nu o tratam superficial. Daca vorbim despre o persoana apropiata care traverseaza un astfel de episod, doar pentru ca noi nu il experimentam, nu inseamna ca el trebuie negat sau tratat superficial.

Simptomele sunt reale pentru cel in cauza si este important sa nu „ridiculizam“ impactul lor.

„Mama a fost cea careia i-am spus despre depresia mea, iar ca reactie de «incurajare» ea mi-a spus ca nu crede in asa ceva. Nu are sens sa reproduc cum mi-a accentuat disperarea aceasta anulare a sentimentelor cu care ma confruntam.

Pe de alta parte, asa am ajuns sa cer ajutor specializat, lucru care m-a ajutat foarte mult in a ma reechilibra. Uneori, apropiatii, chiar daca iti vor binele, nu stiu si nu pot ajuta efectiv. Nu cum o poate face un specialist“, marturiseste D., 34 de ani.

„Cea mai buna metoda de a ajuta persoana care sufera de depresie este sa-i sugeram sa mearga la un specialist. De cele mai multe ori, incercam sa-l ajutam pe celalalt prin diverse sfaturi sau prin a sublinia lucruri evidente, pozitive, din viata acestuia.

Acestea pot ameliora pe moment, dar nu sunt eficiente pe termen lung, fiind venite de la o persoana apropiata, considerata subiectiva.

Din pacate, nu se iau in consideratie sfaturile apropiatilor, chiar daca unele dintre acestea sunt bune si practice.

Cu siguranta, nu am ajuta persoana aflata in depresie validand starea in care se afla ca fiind una buna si este la fel de rau sa insistam ca persoana sa iasa repede din stare pentru ca nu are motive sa se simta sau sa se poarte asa.

In ambele situatii, exista sanse ca persoana sa se adanceasca si mai mult in depresie. Uneori, pe langa consiliere psihologica, se poate sa fie nevoie si de tratament medicamentos pentru o perioada si atunci se va indica si apelarea la un medic psihiatru“, afirma Dan Ivanescu.

 

Dan Ivanescu este psiholog clinician, fondator Asociatia Sanatate Mintala pentru Calitatea Vietii.

Tel.: 0732.065.411

[email protected]

Foto: shutterstock.com

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sus

Prinde o reducere o dată în lună! Totul redus cu 30%
ABONAMENTE, CĂRȚI, EVENIMENTE
AGENDE PERSONALIZATE