Corporțiuni. De ce tolerăm șefii toxici?!

Toți am avut la un moent așa o fiară în viața noastră profesională: un șef toxic. Cel care urlă, cel care te dă afară fără motiv, cel care nu știe meserie. Dar de ce tolerăm șefii toxici?

 

Sunt cei care intimidează, cei care afectează stima de sine și demnitatea celor cu care lucrează, cei care persecută, cei care ignoră și sunt pasiv agresivi sau nu știu ce fac. Dar de noi, oamenii, acceptăm asemenea tratamente la locul de muncă?

 

Pentru că valorizăm liderii puternici

Poate că ține de evoluție să căutăm „șeful haitei“, masculul dominant care apără turma. Suntem aproape automat supuși în fața celor care au autoritate. Și astfel ne supunem unui șef toxic.

Dar în lumea noastră modernă, autoritatea se confundă adesea (și nefericit) cu abuzurile de putere.

Și oamenii nu mai fac adesea diferența dintre autoritatea cea bună și care izvorăște din competență și autoritatea bazată pe abuz. Vorbim aici deopotrivă de femei și de bărbați.

 

Credem că scopul scuză mijloacele

Suntem concentrați pe performanță și pe rezultate și credem că orice atitudine ne duce acolo este justificată. Dar nu esta așa.

Un lider autoritar și toxic nu face decât să crească anxietatea angajaților, nu neapărat și randamentul acestora.

Pentru că randamentul vine dintr-un climat de muncă mai calm, care încurajează creativitatea și controlul activității proprii.

Un șef toxic nu face așa ceva, ci controlează și micșorează creativitatea celor de mai jos.

Este deci greșit să credem că un șef autoritar e mai performant decât unul inteligent emoțional. Nu este așa. Un șef hiperautoritar e un șef toxic…

 

Le permitem să ajungă acolo

Șefii toxici nu ar fi acolo unde sunt dacă nu ar fi susținuți de cei mai de jos. Și, așa cum am mai scris într-un articol, comportamentul toxic se propagă ca un virus.

Un lider toxic are cel mai adesea alți aghiotanți la fel de toxici ca el. De aceea este și dificil să scapi de un asemenea personaj.

 

Citește și:

Corporațiuni. Cum lucrul pentru un șef toxic te poate face și pe tine la fel

Corporațiuni. Un șef toxic îți poate scurta durata vieții

 

Efectul de bystande

Cel mai adesea oamenii, dacă văd că cineva este agresat se scandalizează însă nu intervin, pentru că se așteaptă să intervină alții. Se mai numește „efectul de bystander“ sau „difuzia responsabilității“.

Oamenilor le este frică să apere un coleg care e abuzat de un șef toxic, pentru că se tem pentru propria poziție. Uneori, ca să își explice propria… lașitate, blamează victima.

 

Avem încredere prea mare

Nu știu dacă ați observat, dar au apărut voci în presa americană care îndeamnă să avem încredere în Donald Trump, că poate fi un bun președinte. Chiar dacă realitatea arată deja că nu este.

Oamenii au nevoie să aibă încredere în alții, asta le scade stresul (cum am putea trăi în lumea socială dacă nu am avea încredere în nimeni?).

Dar, din păcate, nu putem să lăsăm deoparte naivitatea când vine vorba de ceva nociv. Un comportament urât și toxic exact asta e, chiar dacă avem nevoie uneori să scuzăm personajul doar ca să avem noi liniște.

Psychologi ca Robert Hogan și Rob Kaiser spun că trebuie depus tot efortul pentru a selecta managerii și liderii care conduc orice structură din această lume. Pentru că liderii toxici pot face foarte multe rău.

Astfel că narcisiștii și sociopații trebuie să fie eliminați pe cât posibil și cultivată o anumită smerenie a celor care conduc, respectul față de oameni, conștiința că nu le pot ști sau face ei pe toate, că nu pot controla orice și astfel să abuzeze oamenii din echipele lor.

 

Foto: 123rf.com

 

loading...
Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă
Îți este rău fizic și nu știi ce ai? Poate fi o teamă inconștientă

Dacă în copilărie ai simțit teamă de abandon sau față de figurile autoritare, ea poate face parte și din psihicul tău adult. Uneori, aceasta duce la somatizări la nivel fizic. Iată cum.

Citeste
De ce înjurăturile au rol terapeutic
De ce înjurăturile au rol terapeutic

Nu cred că există om pe lumea asta care să nu fi înjurat vreodată – poate călugării tibetani crescuți de mici la mânăstire, dar, și ei, cine știe ce au zis uneori în gând… Că suntem în trafic, ne-am lovit de pat la degetul mic ori o problemă de serviciu ne scoate din minți, scoatem la iveală arsenalul creativ sau concret de injurii. Când ne ajută asta și când nu?

Citeste
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare
Cum devine narcisismul o formă de autosabotare

De câte ori nu ai auzit: „Eu știu cel mai bine, eu sunt cel mai grozav, nimeni nu este așa de bun ca mine“ sau „nici nu știe ce a pierdut, nu o să găsească alta ca mine“. Narcisismul iese la iveală ca să ne protejeze, dar, de fapt, este o formă de autosabotare. Iată de ce.

Citeste
Corporțiuni. De ce tolerăm șefii toxici?!
Corporțiuni. De ce tolerăm șefii toxici?!

Toți am avut la un moent așa o fiară în viața noastră profesională: un șef toxic. Cel care urlă, cel care te dă afară fără motiv, cel care nu știe meserie. Dar de ce tolerăm așa ceva?

Citeste
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci
Dezvoltare personală: 3 lucruri pe care nu e niciodată târziu să începi să le faci

Ești responsabilă de propria dezvoltare personală, iar acest lucru înseamnă să rămâi mereu deschisă oportunităților de a te dezvolta. Iată de ce niciodată nu e prea târziu să faci schimbări.

Citeste
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale
Poți identifica un psihopat după preferințele muzicale

Nu este ușor să identifici un psihopat, de aceea cercetătorii dau mai multă atenție metodelor prin care aceștia ar putea fi reperați. Preferințele muzicale par să fie un criteriu.

Citeste