De ce avem nevoie să devenim lideri

Schimbările din jurul nostru atrag o mai mare nevoie de adaptare. De aici, cerința de lideri pe piață, indiferent de funcțiile ocupate. Iată cum ne putem educa trăsăturile necesare leadership-ului.

Citește și:

Cum ne putem spori capacitatea de adaptare

Cum te ajută inteligența emoțională să ai un salariu mai mare

 

Leadership pe buzele tuturor. Consensul general în organizațiile din lumea întreagă, printre specialiști și chiar şi în societate, în ansamblu, este că avem nevoie de mai mulți lideri decât putem „produce”.

Deficitul de leadership a devenit un termen foarte vehiculat – apare în analizele mediului de afaceri sau ale sectorului ONG și a fost analizat ca fenomen chiar și în contextul ascensiunii unei figuri ca Donald Trump.

Este un subiect atât de actual pentru experţi, încât profesorul Gary Hamel a lansat chiar sintagma „Lideri peste tot – sindicalizarea leadershipului”.

Dar de ce te-ar interesa pe tine acest lucru, dragă cititorule, de vreme ce îți poți spune „eu îmi văd de ale mele, nu vreau să conduc pe nimeni”. Iată câteva dintre aspectele care fac din leadership o nevoie stringentă și omniprezentă.

În primul rând, societatea și lumea în care trăim se schimbă cu o viteză amețitoare. Le revine liderilor misiunea să aibă o viziune de viitor și să inițieze acțiuni prin care comunitățile și organizațiile noastre să învețe mai repede decât se schimbă lumea.

În al doilea rând, peste tot organizațiile tind să devină globale. Asta înseamnă că, deseori, la momentul când un grup minoritar de la vârful piramidei realizează că este nevoie de o schimbare radicală, că o problemă este suficient de gravă sau o oportunitate este suficient de conturată pentru a se trece la acțiune, este deja prea târziu.

În plus, inovarea, creativitatea și efortul de a produce valoare – în sectorul de afaceri, precum în cel non-profit – se întâmplă azi mai degrabă la firul ierbii, acolo unde contactul este direct cu clienții, condițiile piețelor și publicul, în genere, și nu la vârful structurilor.

Nu în ultimul rând, sistemele de lucru și colaborare pe care le gândim și construim, modelele de business sau noile servicii devin astăzi mult mai repede caduce.

 

Poți învăța să devii un lider

Cui revine rolul să preia inițiativa de a schimba paradigme şi de a coordona eforturile de adaptare ale grupurilor, echipelor și comunităților? În acest context, reapare întrebarea „cine este lider și cine nu?”, o variantă actuală a unei vechi dileme: liderul, născut sau făcut. Pentru că, de vreme ce avem nevoie de lideri peste tot, trebuie să vedem și cum să îi descoperim sau creștem.

Dacă te numeri printre cei care cred că a fi lider înseamnă să te fi născut cu stea în frunte, programat să fii urmat de oameni, te invit să părăseşti chiar acum această prejudecată.

Deşi leadershipul presupune o serie de trăsături native (zeci de ani s-a vorbit de carismă fără prea mult succes în replicarea ei), acesta se antrenează și se învață constant, cel mai adesea din mers, începând cu momentul în care tu, ca individ, ești dispus să consideri că depinde de tine și să îţi asumi responsabilitatea pentru alții.

În contextul de astăzi, aptitudinile care lipsesc cel mai mult la persoanele în postură de leadership sunt: gândirea și planificarea strategică; managementul schimbării; împărtășirea cunoaşterii; abilitatea de a asculta; inteligenţa emoţională. Iată cum poate fi îndreptat acest lucru:

Se începe devreme – din școli! Știu că școala românească nu face deloc asta, dar acum avem suficiente organizații non-profit și inițiative în educație care au început să se facă simţite. Așadar, copiii noștri au de unde să învețe.

Ca părinte, e necesar să căutăm și să valorificăm aceste resurse, dar mai ales să începem de-acasă o educație care să nu fie în spiritul obedienței, ci să încurajeze inițiativa responsabilă, grija pentru alții, autoreflecția care conduce la dezvoltare, empatia.

Lumea e mare și sunt multe de făcut. Cu cât realizăm mai repede că lumea în care trăim are probleme complexe care ne afectează pe toți dacă nu ne implicăm, cu atât facem mai repede pasul către leadership.

Acesta începe cu a fi bun cetățean, iar România are nevoie de mult mai mulți buni cetățeni. La facultățile prestigioase din lume candidații sunt selectați și în funcție de portofoliul propriu de acțiuni de voluntariat, pentru că cei de-acolo au înţeles că trebuie să creștem lideri, nu doar specialiști.

Train, train, train again! Mult mai mulți oameni din organizațiile noastre au nevoie să își dezvolte aptitudinile-cheie de mai sus.

Ele trebuie mai degrabă imprimate în ADN-ul organizației decât să rămână un ansamblu de cursuri rezervate managerilor, cu atât mai mult cu cât dispunem de o sumedenie de intrumente pentru a democratiza accesul la aceste abilități: sesiuni de training față în față, mentorat, conferințe video inspiraționale, proiecte de diverse dimensiuni în care oameni noi primesc libertatea și responsabilitatea de a face lucrurile să se întâmple, coaching între colegi, consiliere, coaching executiv, etc.

Probabil că una dintre abordările care mi-au plăcut cel mai mult în ultimii ani este leadershipul prin schimbare de roluri: prin rotație, liderii consacrați cedează locul altor membri de echipă și se alătură eforturilor și inițiativelor declanșate de aceștia.

Provocarea mondială a leadershipului nu se va sfârși curând. Este mai degrabă un soi de Jocuri Olimpice la care toate națiunile participă. Numai că nu se petrece o dată la patru ani, ci e o competiție permanentă pentru care cu toții ar trebui să avem antrenori buni și în care cu toții trebuie să ne implicăm.

 

De Diana Maria Voicu, trainer si consultant de resurse umane

Foto: shutterstock.com

 

Loading...
Comentează și tu
Recomandări
Cum să ne acceptăm propria suferință
Cum să ne acceptăm propria suferință

E greu de conceput cum am putea să ne acceptăm propria suferință, când primul impuls este de a scăpa de ea, de a o depăși. Nu poate fi evitată, oricât ne-am dori, dar poate fi abordată cu mai multă înțelegere din partea noastră.

Citeste
Suferința provocată de secretele de familie
Suferința provocată de secretele de familie

Secretele de familie sunt întotdeauna încărcate de apăsare și, chiar dacă nu recunoaștem, de anxietate. Puterea lor crește pe măsură ce ne străduim să le ascundem, iar nemărturisirea lor poate provoca suferință de-a lungul mai multor generații.

Citeste
Emoţiile negative sunt firești, dar suferinţa este o alegere
Emoţiile negative sunt firești, dar suferinţa este o alegere

Deşi emoţiile precum tristeţea, durerea sau furia sunt diferite de suferinţă, deseori nu facem diferența între ele, fiindu-ne greu să acceptăm că suferinţa este o alegere. Iată cum ajungem la suferință și ce putem face.

Citeste
De ce avem nevoie să devenim lideri
De ce avem nevoie să devenim lideri

Schimbările din jurul nostru atrag o mai mare nevoie de adaptare. De aici, cerința de lideri pe piață, indiferent de funcțiile ocupate. Iată cum ne putem educa trăsăturile necesare leadership-ului.

Citeste
Ce este medierea și la ce este ea folositoare
Ce este medierea și la ce este ea folositoare

Medierea, un proces care uneori sună prea tehnic, dar nu este. În esență, el e… împăcarea unor certăreți. Fie că ei sunt copii, părinți sau companii cu interese mari de business. Unul dintre cei care fac mediere la cel mai înalt nivel este Bruno Demaille, un francez care trăiește la București, și pe el l-am întrebat ce și cum e cu medierea…

Citeste
3 moduri de a ne cultiva generozitatea
3 moduri de a ne cultiva generozitatea

Generozitatea nu trebuie neapărat să aibă o expresie financiară, palpabilă. Ea poate viza propriul timp și disponibilitate de a fi mai atenți și empatici cu cei din jurul nostru. Iată ce putem face.

Citeste