Citești
“Sunt feminista pentru ca…”

“Sunt feminista pentru ca…”

Revista Psychologies

Andreea Molocea lupta pentru drepturile femeilor si face un doctorat in stiinte politice pe subiect. Dar mai mult decat o teza de doctorat, feminismul e un crez si o lupta pasnica, foarte actuala si concreta. Am invitat-o sa isi expuna idealul, pentru ca este unul puternic si generator de mari energii.

 

„Cred ca intre femei si barbati exista raporturi de putere inegale

Cand spun putere, nu ma refer la cea fizica, ci la cea de a accesa resurse, la cea care iti ofera libertate, autonomie personala. Mihaela Miroiu, mentorul meu, spunea: «Ma leg sa renunt la feminism atunci cand ceilalti vor renunta la misoginism, sexism si patriarhat». Feminismul va fi actual pentru orice femeie si pentru orice barbat care viseaza sa traiasca intr-o societate in care diferentele de gen sunt la fel de importante ca diferenta dintre culoarea ochilor.

 

Dupa opinia mea…

nu poti fi feminista, si, in acelasi timp, sa ai conceptii rasiste sau homofobe. Este ilogic. Daca crezi ca societatea este stratificata inegal si ca exista un grup de persoane care sufera de pe urma acestor inegalitati si le este stirbita astfel autonomia personala, nu ai cum sa sustii si partea majoritatii atunci cand vine vorba de grupurile rroma, de exemplu, sau a celor care au alta orientare sexuala.

Dreptatea e si pentru catei, nu doar pentru caini, dupa cum spune fabula. Iar daca iubesti un catel, ii iubesti pe toti. Ca sa devin sentimentala, pentru mine feminismul este o ideologie a iubirii, singura care vorbeste despre fiinte umane cu istorii personale, indivizi care au gen, care au preferinte, care au varsta. Feminismul este o ideologie umanista prin excelenta.

Fiecare feminista are o agenda personala, prin care incearca sa aduca imbunatatiri societatii. Multe sunt concentrate in jurul violentei asupra femeilor, care este, intr-adevar, cea mai «fierbinte», altele asupra hartuirii stradale sau la locul de munca, altele privind imaginea femeii in mass-media sau a reprezentarii femeilor in politica etc.

Personal, vad o mare problema in modul in care mass-media si publicitatea obiectualizeaza imaginea femei si cum mitul frumusetii afecteaza stima de sine a adolescentelor. Psiholoaga Katharine Phillips avertizeaza in cartile sale asupra faptului ca anxietatea unei persoane fata de fizicul ei poate declansa o boala psihica BDD, Body Dysmorphic Disorder, ale carei simptome sunt verificarea frecventa a fetei in oglinda, ingrijirea excesiva si cautarea validarii, la fel ca si aplicarea machiajului in exces, cumpararea produselor cosmetice in cantitati mari, «gandul la propria persoana (n.a. – din punct de vedere fizic) cel putin o ora pe zi», Phillips, 1998).

De asemenea, Asociatia Americana a Psihologilor vede o crestere in randul bolilor precum auto-obiectualizarea (self-objectification) si avertizeaza ca femeile simt fata de propriul corp rusine, anxietate si dezgust. In Romania se vorbeste prea putin despre tinerele fete, despre adolescenta, despre lumea in care ele devin femei si cum mediul inconjurator creat de media si publicitate le afecteaza dezvoltarea personala si stima de sine. Gasesc asta o problema fierbinte…

 

Nu stiu sa masor in cifre eficienta noastra ca grup feminist…

Nu prea avem timp sa stam sa facem analize asupra propriei munci. Poate candva cineva va face o cercetare privind eficienta activitatii ONG-urilor feministe din Romania. Ce pot spune din interior este faptul ca simtim ca lucrurile se misca, ca fetele si femeile ne abordeaza cu intrebari, ca s-a creat un grup de dialog si o mai mare deschidere fata de cuvantul «feminism». Odata cu extinderea a tot ce inseamna social media, putem mult mai usor sa ne gasim, sa comunicam, sa ne organizam. Aflam unele de altele.

E o bucurie sa primesc mesaje de la femei si barbati, o bucurie sa descopar feministi si feministe prin comentarii de pe Facebook. Lucrurile nu sunt perfecte, dar merg in directia buna. De exemplu, anul trecut, pe 8 martie, am avut o mare reusita: Legea privind prevenirea si combaterea violentei in familie; anul acesta, am reusit amanarea Legii medierii cu un an. Repet, lucrurile se misca, pentru unii poate prea incet, dar, cu pasi mici si siguri, vom reusi sa facem o schimbare pentru femei. Educatia este un subiect sensibil in ceea ce ma priveste. Sistemul romanesc de educatie este vechi, plictisitor, anost.

Nu doar pentru fete, ci si pentru baieti. Modul in care se interactioneaza cu tinerii nu este unul actual, nu este dinamic si nu este bazat pe comunicare. Elevii sunt acolo sa primeasca un bagaj de informatii, fara sa li se explice vreodata cum sa le foloseasca in lumea reala, aia in care vor intra dupa terminarea liceului. Nu avem ore de educatie civica care sa includa si informatii privind drepturile femeilor sau ale minoritatilor.

Tin minte la o ora de dirigentie din clasa a VI-a, cand au venit de la Always sa ne vorbeasca despre menstruatie si contraceptie, baietii au fost invitati sa joace fotbal in sala de sport sau cum, in liceu, in clasa a XI-a, mi-am intrebat profesoara de psihologie despre complexul lui Oedip si mi-a spus ca-mi va explica in privat, pentru ca sunt si baieti de fata. Am amintiri clare privind modul in care scoala romaneasca m-a invatat ce inseamna sa fiu fata in lume si ma bucur enorm ca acum sunt in masura sa ii replic: you did it wrong. Programa scolara este lipsita de informatii complete sau relevante privind importanta femeilor in societatea romaneasca.

Femeile lipsesc cu desavarsire din istorie, ele nu au facut nimic niciodata, ele sunt marile absente de la evolutia umanitatii. Asta ne invata scoala romaneasca. Elevii nu afla de scriitoare romance, de femei de stiinta, nu cunosc istoria femeilor din tara lor. Inclusiv Hortensia Papadat Bengescu a fost scoasa din manualele de literatura, acestea fiind pline acum doar de autori de gen masculin. Ei bine, literatura romana de calitate nu este nicidecum prin excelenta masculina! Este o nedreptate colosala!

Apoi, in manualele de istorie nu se invata de femeile din secolul XIX sau XX si de lupta lor pentru dreptul la vot, de exemplu. Sunt pagini fascinante din tot ce inseamna istorie a noastra, a femeilor, cu figuri inspirationale care lipsesc cu desavarsire, de care suntem lipsite! Cred ca modul in care este conceputa curricula ar trebui schimbat, ar trebui sa tinem cont de faptul ca avem si eleve, ca ele au nevoie sa afle de modele cu care sa se indentifice. Trebuie sa existe mai multi profesori si profesoare care sa isi invete elevii sa fie mai toleranti, sa nu fie sexisti, rasisti, homofobi.

Ar trebui sa existe in mod evident mai multe informatii despre contraceptie, despre hartuire la scoala, despre bullying, despre drepturi si libertati pe care le avem ca fiinte umane, ca femei, ca barbati. Din pacate, societatea patriarhala in care traim nu tolereaza un comportament tolerant si nediscriminatoriu (si aici amintesc cu tristete intamplarile recente de la Liceul George Cosbuc din Capitala sau evenimentele petrecute in cadrul MTR, ambele pline de ura si homofobie). Sunt parti triste din societatea noastra care ne arata ca drepturile omului, toleranta si iubirea se opresc atunci cand vine vorba de diferente de gen, sexuale sau etnice intre oameni. Sper ca schimbarea sa vina din partea unor profesori, parinti, elevi curajosi.

Pentru ca mie feminismul mi-a eliberat mintea. Pentru ca sunt convinsa ca o minte libera inseamna un om liber. Pentru ca stiu ce inseamna sa rupi bariere si prejudecati pe care le ai tu despre tine, bariere si prejudecati puse de altii, care «stiu» ei mai bine ca tine ce inseamna sa fii femeie. Cred cu tarie ca am devenit mai eu insami atunci cand am dat de literatura feminista, literatura care inseamna un lucru aparent marunt: carti scrise de femei, carti prin care politica si societatea sunt privite din perspectiva unei femei, carti prin care descopeream personalitati puternice, femei care mi-au devenit in timp modele de urmat, care ma inspira, care imi dau curaj.

Stiu ce inseamna sa ai un nivel scazut de stima de sine si stiu cat de greu te poti ridica in propriii ochi. De aceea cred mult in puterea modelelor, in necesitatea unei culturi care sa ne permita sa ne facem vocile ascultate, in care experientele noastre (negative sau pozitive) sa nu fie date la o parte.

Voi merge pana in panzele albe pentru a sprijini vocile fetelor si femeilor. Vreau sa vad cum tinere de 12 ani scriu revistelor care li se adreseaza, ca vor sa vada mai putine fotomodele si mai multe fete care arata ca ele; vreau sa vad adolescente care fac in liceele lor campanii de informare privind hartuirea sau contraceptia, sau violenta domestica; vreau ca elevele sa ridice mana si sa isi intrebe profesorii unde sunt femeile din istorie si, daca ele exista, de ce nu sunt in manuale; vreau ca fetele sa creada ca au putere, vreau sa aiba incredere in ele, vreau sa se vada si sa se simta frumoase, vreau sa viseze ca pot fi astronaute, ca pot fi oameni de stiinta.

Am ales sa fiu feminista, sa ma implic, pentru ca mi-am imaginat o lume cand eram mica, iar cand am crescut, am realizat ca ea nu exista. Lumea aia din capul meu de fetita de zece ani nu era sexista si nici rasista, si nici homofoba, si merita sa lupt pentru ea. Vreau ca niciunei femei (indiferent de orientare sexuala sau etnie) sa nu ii fie furate visele doar pentru ca este femeie. Despre asta e feminismul, de asta sunt feminista: sa nu moara in anonimat gandurile, mintile, munca noastra de femei pe planeta asta.

 

Ma deranjeaza orice mentalitate…

…care se considera superioara dintr-un considerent pur biologic. Faptul ca esti barbat, esti alb si/sau heterosexual, nu te face detinatorul adevarului si nici nu te face mai bun, mai corect, mai legitim si nici intr-un caz nu iti da dreptul de proprietate asupra altei persoane. Nu cred ca sunt mai putin om, mai putin cetateana pentru ca sunt femeie.

Deci, da, ma deranjeaza teribil mentalitatea asta de eu – Tarzan, tu – Jane. Apoi, ma deranjeaza orice atitudine sexista, rasista, homofoba. Nu cred ca cineva e superior cuiva doar pentru ca s-a nascut intr-un fel si nu intr-altul. Mi se pare dovada crasa de ignoranta, lipsa de informatie si rautate sa crezi ca esti mai bun si mai nobil doar pentru ca te-ai nascut intr-un fel. Sa fii mandru de faptul ca esti alb, barbat sau heterosexual este cumva hilar.“

Abonează-te la newsletter!

Abonează-te la newsletter!

Primește săptămânal resurse prin intermediul e-mail-ului!

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

Vezi comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sus

Prinde o reducere o dată în lună! Totul redus cu 30%
ABONAMENTE, CĂRȚI, EVENIMENTE
AGENDE PERSONALIZATE