Now Reading
Cum ne debarasăm de obiceiurile negative?

Cum ne debarasăm de obiceiurile negative?

cum-ne-debarasăm-de-obiceiurile-negative

Dacă ești o ființă umană și trăiești pe planeta Pamânt, sunt șanse mari să ai obiceiuri. Unele îți convin, altele te deranjează, mai ales pentru că, deși aparent nu-ți sunt de vreun folos, nici nu poți scăpa de ele atât de ușor.

Cum spunea scriitorul Mark Twain: „Să te lași de fumat e cel mai ușor lucru din lume. Știu asta pentru că m-am lăsat de o mie de ori”.

Ce sunt, de fapt, obiceiurile?

Unul dintre obiceiurile mele este să mă întreb mereu: Există oare o abordare simplă pentru a scăpa de obiceiurile nedorite? O adordare care să stea în propriile noastre puteri?

Cea mai simplistă definiție a obiceiurilor este: obiceiurile sunt gânduri sau acțiuni pe care le repetăm mereu și mereu.

Unele obiceiuri sunt cele pe care le practicăm de bună voie și conștient: cum ar fi spălatul pe dinți în fiecare dimineață și seară, în timp ce altele se manifestă automat și inconștient, cum ar fi mâncatul complulsiv pe fond de stres.

Obiceiurile din a doua categorie, cu care avem tendința să ne luptăm, pare că au o putere ciudată să reziste și să persiste, în ciuda eforturilor noastre. E clar că obiceiurile par să aibă o voință proprie, pentru că nu cred că există cineva care să spună ceva de genul: mi-ar plăcea să-mi dezvolt obiceiul de a mânca compulsiv când sunt stresat…

Să generezi astfel de obiceiuri nu implică muncă, pentru că toată treaba o face însuși obiceiul.

Este binecunoscută și general acceptată ideea despre psiho-biologia obiceiurilor și anume că mintea, prin natura sa, este habituală. Toți oamenii sunt dotați cu mecanismul prin care se formează obiceiurile. Mecanismul are în principiu rolul să ne ajute cu unul dintre cele mai importante aspecte ale supraviețuirii și evoluției – învățarea.

Scopul primar al obiceiurilor este să funcționeze ca scurtături. Să nu mai fie nevoie ca, de fiecare dată când vrem să ajungem undeva, să ne gândim că trebuie să ridicăm un picior vreo 10 cm, să-l ducem în față și apoi să-l punem jos, urmând apoi să facem același lucru și cu celălalt, ca să înaintăm. Am învăţat asta repetând mișcarea de mii și mii de ori, și acum o facem automat, fără să mai fim conștienți de ea, pentru că ființele umane învață prin repetiție.

Procesul de instalare a obiceiurilor prin repetiție servește încă unui scop interesant al creierului primitiv: să ne îndreptăm către ceea ce ne provoacă plăcere și să ne îndepărtăm de ceea ce ne provoacă durere sau suferință.

Procesul de învățare este în mod natural plăcut, deci vom repeta instinctiv orice comportament care ne oferă mai multe cunoștințe și control asupra mediului. Chiar și atunci când am învățat să nu punem degetul pe foc, deși dureros pe moment, noua învățatură ne-a asigurat o plăcere în viitor – să nu ne ardem.

Din păcate, procesul de repetiție e ușor de denaturat. Spre exemplu, când necăjiți și plângeam când eram mici, mama venea și ne dădea ceva dulce ca să ne distragă atentția. Adulți fiind, după o zi grea și stresantă, continuăm să ne reconfortâm cu același ceva dulce și ne simțim instantaneu mai bine. Astfel, mintea înregistrează pe nesimțite programul: te simți rău – mănânci ceva dulce – te simți bine. Apoi, mintea repetă automat comportamentul „util”, obiceiul ceva dulce. Am învățat să ne asigurăm plăcerea de moment evitând durerea imediată.

Cele două tipuri de obiceiuri

Din punct de vedere al efectelelor și consecințelor psihologice și biologice, putem împărți obiceiurile în două categorii de bază: pozitive și negative sau dorite și nedorite.

Un obicei negativ este un comportament repetat mecanic și automat, cu repercursiuni dăunătoare asupra corpului sau emoțiilor și care lucrează împotriva a ceea ce ne dorim pentru noi înșine.

Caracterul obiceiurilor negative este că au anumite beneficii pozitive sau plăcute imediate. Cu toate acestea, beneficiile sunt pe termen scurt și pot induce în cele din urmă consecințe dăunătoare.

Provocarea pe care o avem este că acea parte a minții care răspunde automat te simți rău – mănânci ceva dulce – te simți bine nu este partea care poate evalua utilitatea acelui obicei. Pentru că fără auto-reflecție și conștientizare, natura noastră mecanică va domina. Trăsătura distinctivă a obiceiurilor negative este că vin natural, necesită puțin efort pentru a fi dezvoltate și câștigă rapid teren, fiind astfel dificil de depășit.

Ingredientul simplu pentru depășirea obiceiurilor

Așa că, dacă obiceiurile negative sunt automate, auto-repetitive și inconștiente, înseamnă că este nevoie de un ingredient simplu, de care avem nevoie ori de câte ori vrem să ne ocupăm de orice obicei negativ sau nedorit, și acesta este conștientizarea.

Să fii conștient înseamnă să-ți dai seama, să fii treaz, să fii prezent și cu ochii larg deschiși. Înseamnă să invoci acea parte din tine pe care cei care meditează o numesc starea de martor. Și știu că e ușor de spus – greu de făcut, însă nu există o pastilă magică care să ne scape de un obicei nedorit. Viața ne obligă să ne trezim, clipă de clipă, în fața oricărui comportament de care încercăm să scăpăm. După cum declara celebrul psiholog Gestalt, Fritz Perls: „Conștientizarea vindecă”.

Așa că în loc de strategia obișnuită de a ne lupta cu un obicei, ne trezim când, spre exemplu mâncăm ceva dulce ca să ne distragem atenția și ne punem întrebarea: Asta vreau, asta aleg acum? Să continui pe pilot automat? Sau aleg să mă opresc?

Interesant cum, când ne trezim și ne punem întrebarea, chiar dacă alegem să continuăm să mâncăm, practic ne exersăm mușchiul alegerilor și îl întărim. Data viitoare, în fața aceleiași alegeri, capacitatea de a alege și de a ne accepta alegerile devine mai puternică și chiar mai plină de compasiune.

Ne întărim capacitatea de a face alegeri conștient și începem să ne folosim de această putere. În fața unor obiceiuri de negative gândire, sau a unor alimente care ne afectează sănătatea, sau a oricărui obicei care ne limitează – ceea ce facem devenind conștienți este o dovadă a faptului că evoluăm.

Viața ne cheamă, prin toate provocările pe care le primim, să creștem. Nu este despre a ne lupta cu noi înșine, de a ne urî pe noi sau de a urî obiceiul pe care îl avem, sau despre a ne ataca propria slăbiciune. Este despre a urma o cale cu inima plină de înțelegere și compasiune spre evoluție.

Tu ai reușit vreodată să-ți schimbi un obicei nedorit prin puterea conștientizării?

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!

View Comments (0)

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Scroll To Top

Mulțumim pentru că vrei să fim prieteni!